Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
Unele aspecte ale problemei reflectării diferențelor etnice în variația stilistică a artefactelor
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
In the article the basic tendencies of ethnic interpretation of a stylistic variation in the archaeological record are stated. Despite the sceptical discussions of this question, ethnic interpretation remains one of the basic directions in archeology. Criticising the unilateral and tendentious character of the approach of G. Kossina in ethnic interpretation of artefacts, some researchers have accepted attempts to formulate a number of complex approaches among which the ethnoarchaeological studies play an important role. Ethnoarcheology, in some cases, confirms a parity of ethnic borders with material culture, in others this is not so. At the same time, the majority of researchers consider that the given parity should be observed in stylistic, instead of in typological distinctions. Unfortunately, the “stylistic” approach is also far from the decision of these interpretative archeological problems. Ethnic reconstructions demand more complex schemes, taking into account known factors and the contexts reflected, not only in an archaeological material. The contextual-historical approach was put forward in the first half of the last century, but, owing to its complexity, has not given exhaustive results. Probably, its synchronic-diachronic application to more limited archaeological areas will bring fruitful results. In this case, style and stylistic variations should play a key role.
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.