Printre zecile de orașe-state din Grecia antică, ce practicau comerțul cu populațiile locale din regiunea Mării Negre (Pontul Euxin), se află și orașul Mende ( Μένδη), situat pe brațul Kassandra (Κασσάνδρας) al peninsulei Calcidice (Halkidiki - Χαλκιδική). Se consideră că fondarea orașului Mende a avut loc in sec. VIII a. Chr. Principalul articol al comerțului acestui poleis grecesc era vinul, considerat de o calitate superioară și indicat chiar de Hippokrates ca medicament în tratarea unor boli. Începând cu sec. VI a. Chr., orașul Mende cunoaște un avânt economic, în special în regiunea circumpontică, iar în sec. V-IV a. Chr. vinul mendiot își face apariția, tot mai des, pe piețele locale din această regiune.

Chiar și unele triburi barbare, conform tradiției grecești, foloseau deseori amforele cu vin în procesul funerar, când erau depuse, drept ofrandă, în morminte, alături de alte obiecte, care fie erau aduse ofrandă zeilor, fie aveau menirea sa-l slujească pe defunct în viața de apoi.

Un astfel de complex funerar a fost descoperit de către arheologul Nicolae Chetraru în 1987 - tumulul scitic nr.45 de la Dubăsari. Defunctul a fost incinerat, iar în mormânt au fost depuse trei amfore și un cazan mare de bronz. Printre amfore (toate aparținând centrelor grecești vinicole) era și una de Mende, laolaltă cu altele două de Chios. Întrucât vinurile de Mende și Chios erau considerate vinuri scumpe, după cum și cazanul de bronz, prezența lor în acest tumul era un indiciu al unei poziții financiare și sociale privilegiate a celui incinerat aici.

Amfora de Mende din mormântul 1 al tumulului 45 de la Dubăsari este, la moment, unicul vas întregibil din acest centru de pe teritoriul Rep. Moldova, cu toate că fragmente de amfore mendiote au mai fost descoperite și în alte situri arheologice din țară.

Vasul este confecționat dintr-o pastă gălbuie-maronie, cu nisip mășcat și multe particule de mică. Amfora are următoarele dimensiuni de bază: înălțimea - 740 mm, adâncimea - 610 mm, diametrul maxim - 390 mm.