Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.
Contextul arheologic al descoperirii
Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor. O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.
Importanța și analogii culturale
Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.
Tumulul tracic de la Opalchenetz – 80 de ani mai târziu (Unele observații cu privire la înmormântările bogate de femei în Thracia antică)
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Tumulul se află 3 km est de satul Opalchenetz (Bulgaria) și a fost investigat cu 80 de ani în urmă. Aici a fost descoperit un mormânt care conținea un bogat inventar funerar, printre care și o pectorală din aur. Deși nu a fost făcută analiza antropologică a defunctului, în baza pieselor descoperite s-a constatat că este vorba despre o înmormântare feminină.
Subiectul legat de înmormântările feminine bogate se află de mai mult timp în discuție, nefiind găsită până în prezent o soluție clară. În prima jumătate a sec. XX unele înmormântări bogate, ca cele de la Davanlij (din apropierea or. Plovdiv), Kukova Mogila ș.a. au fost considerate feminine. În anii ’80 ai secolului trecut Alexandr Fol era de părerea că în Thracia antică nu au existat înmormântări bogate feminine și nici ceremonii funerare legate de acestea. Prezența în morminte a unor podoabe feminine de înaltă calitate era interpretată de Al. Fol ca ceva legat de cultul ritual al regelui. În aceste condiții înmormântările, atribuite anterior femeilor, au început a fi considerate bărbătești („regale”).
Ulterior, în tumulul de la Smjadovo a fost descoperită o cameră funerară cu un bogat inventar și cu inscripții, din care rezultă clar că este vorba despre o înmormântare feminină. Aceasta permite admiterea ipotezei despre existența înmormântărilor bogate de femei. În acest context, peste 80 de ani putem reveni la mormântul din tumulul de la Opalchenetz, inventarul căruia nu dădea un răspuns concret la întrebarea cine a fost acolo înmormântat: o femeie bogată sau un rege.
Jerzy Hatłas, Marek Żyromski
Protoiereul Mihail Ciachir – preot ortodox, istoric și lider spiritual al găgăuzilor și problema emancipării găgăuzilor ca popor aparte
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Jerzy Hatłas, Octavian Munteanu
Mormintele cu cupolă în Tracia - 160 de ani de cercetare
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Jerzy Hatłas
Bulgarii în Transnistria
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.