Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
Tumulul tracic de la Opalchenetz – 80 de ani mai târziu (Unele observații cu privire la înmormântările bogate de femei în Thracia antică)
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Tumulul se află 3 km est de satul Opalchenetz (Bulgaria) și a fost investigat cu 80 de ani în urmă. Aici a fost descoperit un mormânt care conținea un bogat inventar funerar, printre care și o pectorală din aur. Deși nu a fost făcută analiza antropologică a defunctului, în baza pieselor descoperite s-a constatat că este vorba despre o înmormântare feminină.
Subiectul legat de înmormântările feminine bogate se află de mai mult timp în discuție, nefiind găsită până în prezent o soluție clară. În prima jumătate a sec. XX unele înmormântări bogate, ca cele de la Davanlij (din apropierea or. Plovdiv), Kukova Mogila ș.a. au fost considerate feminine. În anii ’80 ai secolului trecut Alexandr Fol era de părerea că în Thracia antică nu au existat înmormântări bogate feminine și nici ceremonii funerare legate de acestea. Prezența în morminte a unor podoabe feminine de înaltă calitate era interpretată de Al. Fol ca ceva legat de cultul ritual al regelui. În aceste condiții înmormântările, atribuite anterior femeilor, au început a fi considerate bărbătești („regale”).
Ulterior, în tumulul de la Smjadovo a fost descoperită o cameră funerară cu un bogat inventar și cu inscripții, din care rezultă clar că este vorba despre o înmormântare feminină. Aceasta permite admiterea ipotezei despre existența înmormântărilor bogate de femei. În acest context, peste 80 de ani putem reveni la mormântul din tumulul de la Opalchenetz, inventarul căruia nu dădea un răspuns concret la întrebarea cine a fost acolo înmormântat: o femeie bogată sau un rege.
Jerzy Hatłas, Marek Żyromski
Protoiereul Mihail Ciachir – preot ortodox, istoric și lider spiritual al găgăuzilor și problema emancipării găgăuzilor ca popor aparte
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Jerzy Hatłas, Octavian Munteanu
Mormintele cu cupolă în Tracia - 160 de ani de cercetare
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Jerzy Hatłas
Bulgarii în Transnistria
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.