Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Tumulul tracic de la Opalchenetz – 80 de ani mai târziu (Unele observații cu privire la înmormântările bogate de femei în Thracia antică)
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Tumulul se află 3 km est de satul Opalchenetz (Bulgaria) și a fost investigat cu 80 de ani în urmă. Aici a fost descoperit un mormânt care conținea un bogat inventar funerar, printre care și o pectorală din aur. Deși nu a fost făcută analiza antropologică a defunctului, în baza pieselor descoperite s-a constatat că este vorba despre o înmormântare feminină.
Subiectul legat de înmormântările feminine bogate se află de mai mult timp în discuție, nefiind găsită până în prezent o soluție clară. În prima jumătate a sec. XX unele înmormântări bogate, ca cele de la Davanlij (din apropierea or. Plovdiv), Kukova Mogila ș.a. au fost considerate feminine. În anii ’80 ai secolului trecut Alexandr Fol era de părerea că în Thracia antică nu au existat înmormântări bogate feminine și nici ceremonii funerare legate de acestea. Prezența în morminte a unor podoabe feminine de înaltă calitate era interpretată de Al. Fol ca ceva legat de cultul ritual al regelui. În aceste condiții înmormântările, atribuite anterior femeilor, au început a fi considerate bărbătești („regale”).
Ulterior, în tumulul de la Smjadovo a fost descoperită o cameră funerară cu un bogat inventar și cu inscripții, din care rezultă clar că este vorba despre o înmormântare feminină. Aceasta permite admiterea ipotezei despre existența înmormântărilor bogate de femei. În acest context, peste 80 de ani putem reveni la mormântul din tumulul de la Opalchenetz, inventarul căruia nu dădea un răspuns concret la întrebarea cine a fost acolo înmormântat: o femeie bogată sau un rege.
Jerzy Hatłas, Octavian Munteanu
Mormintele cu cupolă în Tracia - 160 de ani de cercetare
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Jerzy Hatłas, Marek Żyromski
Protoiereul Mihail Ciachir – preot ortodox, istoric și lider spiritual al găgăuzilor și problema emancipării găgăuzilor ca popor aparte
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Jerzy Hatłas
Bulgarii în Transnistria
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.