Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Vegetația paleoliticului superior din Moldova după datele palinologice din stațiuni și grote
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Studierea palinologică a stațiunilor, grotelor, precum și a depunerilor din paleoliticul superior de pe terasele Nistrului și Prutului permite reconstituirea vegetației care a existat în această regiune pe parcursul epocii würmiene (waldai) târzii și în timpul ultimei glaciațiuni. În această perioadă sunt cunoscute silvostepe și stepe de tip periglacial. În sudul acestui teritoriu predominau stepele. În pădurile de coniferi se întâlnesc Рinus silvestris, Р. сетbra, Веtula аlba, Еиопутus и Juniperus. La fel, sunt cunoscute și specii boreale și alpine: Веtula sect. NanaeAlnaster cf. fruticosa, Botrychium boreale и Selaginella selaginoides. Speciile xerophilous din familia Сhenopodiaceae, Poaceae, Аsteraceae și Artemisia ocupau spațiile deschise. În apropierea așezărilor de lungă durată se întâlnesc plante ruderiale – Рlапtago major, Polygonum aviculare, Urtica dioica ș.a. Foioasele (Ulmus, Carpinus, Corylus, Tilia, Quercus) apar în perioadele de îmbunătățire a climei.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Harta răspândirii monumentelor arheologice investigate: I - stațiuni; II - grote; III - depuneri naturale. 1 - Climăuți; 2 - Brânzeni; 2A - Ciuntu; 3 - Buzdugeni; 4 - Cosăuți; 5 - Hrușca; 6 - Doroțcaia; 7 - Tiraspol (Kolkotova balka); 8 - Caragaș; 9 - Parcani; 10 - Etulia Nouă. Fig. 2. Palinodiagrama generală a conținutului procentual de polen și spori în straturile paleolitice târzii de la stațiunea Climăuți: 1 - polen de la plante foioase, AP; polen de la plante conifere, AP (conifer); 3 - polen de la plante erbacee, NAP; 4 - spori de pteridofite, S; 5 - loess; 6 - sol fosil; 7 -rămășițe ale oaselor de mamifere; 8 - fi xarea probelor selectate. Fig. 3. Palinodiagrama generală a conținutului procentual de polen și spori în straturile paleolitice târzii de la stațiunea Cosăuți. Legenda este similară cu cea de la fi g. 2. Fig. 4. Palinodiagrama conținutului procentual de polen și spori în straturile inferioare ale stațiunii paleolitice târzii de la Cosăuți: 1 - spori de pteridofi te și mușchi, S; 2 - polen de lemnoase, AP; 3 - polen de erbacee, NAP; 4 - conținutul sporilor, S, < 1%; 5 - numărul stratului cultural, 6 - loess. Fig. 5. Palinodiagrama generală a conținutului procentual de polen și spori în straturile paleolitice târzii de grota de la Ciuntu: BN - Betula sect. Nanae, Bb - Botrychium boreale, Ss - Selaginella selaginoides. Restul semnelor convenționale sunt identice cu cele din fi g. 2. Fig. 6. Palinodiagrama generală a conținutului procentual de polen și spori în straturile paleolitice târzii de grota de la Ciuntu. Legenda este similară cu cea de la fig. 4.
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.