Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
Vegetația paleoliticului superior din Moldova după datele palinologice din stațiuni și grote
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Studierea palinologică a stațiunilor, grotelor, precum și a depunerilor din paleoliticul superior de pe terasele Nistrului și Prutului permite reconstituirea vegetației care a existat în această regiune pe parcursul epocii würmiene (waldai) târzii și în timpul ultimei glaciațiuni. În această perioadă sunt cunoscute silvostepe și stepe de tip periglacial. În sudul acestui teritoriu predominau stepele. În pădurile de coniferi se întâlnesc Рinus silvestris, Р. сетbra, Веtula аlba, Еиопутus и Juniperus. La fel, sunt cunoscute și specii boreale și alpine: Веtula sect. NanaeAlnaster cf. fruticosa, Botrychium boreale и Selaginella selaginoides. Speciile xerophilous din familia Сhenopodiaceae, Poaceae, Аsteraceae și Artemisia ocupau spațiile deschise. În apropierea așezărilor de lungă durată se întâlnesc plante ruderiale – Рlапtago major, Polygonum aviculare, Urtica dioica ș.a. Foioasele (Ulmus, Carpinus, Corylus, Tilia, Quercus) apar în perioadele de îmbunătățire a climei.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Harta răspândirii monumentelor arheologice investigate: I - stațiuni; II - grote; III - depuneri naturale. 1 - Climăuți; 2 - Brânzeni; 2A - Ciuntu; 3 - Buzdugeni; 4 - Cosăuți; 5 - Hrușca; 6 - Doroțcaia; 7 - Tiraspol (Kolkotova balka); 8 - Caragaș; 9 - Parcani; 10 - Etulia Nouă. Fig. 2. Palinodiagrama generală a conținutului procentual de polen și spori în straturile paleolitice târzii de la stațiunea Climăuți: 1 - polen de la plante foioase, AP; polen de la plante conifere, AP (conifer); 3 - polen de la plante erbacee, NAP; 4 - spori de pteridofite, S; 5 - loess; 6 - sol fosil; 7 -rămășițe ale oaselor de mamifere; 8 - fi xarea probelor selectate. Fig. 3. Palinodiagrama generală a conținutului procentual de polen și spori în straturile paleolitice târzii de la stațiunea Cosăuți. Legenda este similară cu cea de la fi g. 2. Fig. 4. Palinodiagrama conținutului procentual de polen și spori în straturile inferioare ale stațiunii paleolitice târzii de la Cosăuți: 1 - spori de pteridofi te și mușchi, S; 2 - polen de lemnoase, AP; 3 - polen de erbacee, NAP; 4 - conținutul sporilor, S, < 1%; 5 - numărul stratului cultural, 6 - loess. Fig. 5. Palinodiagrama generală a conținutului procentual de polen și spori în straturile paleolitice târzii de grota de la Ciuntu: BN - Betula sect. Nanae, Bb - Botrychium boreale, Ss - Selaginella selaginoides. Restul semnelor convenționale sunt identice cu cele din fi g. 2. Fig. 6. Palinodiagrama generală a conținutului procentual de polen și spori în straturile paleolitice târzii de grota de la Ciuntu. Legenda este similară cu cea de la fig. 4.
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.