#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița, Mihai Ursu

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova

Biblioteca „Tyragetia” XX, Chișinău, 2011, 308 p. ISBN 978-9975-80-526-1.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova este o lucrare consacrată universului muzeal al Republicii Moldova. Conținutul Enciclopediei se concentrează asupra celor mai semnificative muzee, celor mai remarcabile personalități din domeniu. O Enciclopedie despre muzee nu poate spera să cuprindă totul, dar prin materialele selectate și prezentate, reflectă în mod detaliat sectorul muzeal.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova a apărut la sfârșitul anului 2011, la Casa editorial-poligrafică Bons Offices din Chișinău. Autorii volumului sunt dr.hab. Elena Ploșnița și Mihai Ursu.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova prin cele cca 300 de articole plasate în ordinea alfabetică oferă celor interesați informații clare și obiective despre universul muzeal al Republicii Moldova, începând cu secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Aprofundarea analizei corpului central al Enciclopediei este susținută de Lista abrevierilor, Rezumat, Резюме, Resumé, Abstract, Izvoare, Bibliografie, Index de articole-titlu, Index de nume, Index de localități. Multe din articole au un preludiu istoric - fiecare fenomen este prezentat în evoluție. Majoritatea articolelor sunt însoțite de Opera și Bibliografie, care cuprind cele mai importante materiale privind tema respectivă sau viața și activitatea muzeelor, oamenilor de știință și cultură, preocupați de muzeologie. Atât la Operă cât și la Bibliografie, lucrările sunt prezentate în ordine cronologică, indiferent de limba în care au fost scrise; la început este dat prenumele apoi urmează numele autorului.

Lucrarea cuprinde trei mari blocuri de informații: materiale de muzeologie (terminologie de domeniu, concepte); materiale cu caracter istoric (informații despre muzeele care au fost, diverse societăți, muzeele contemporane și patrimoniul lor etc.); materiale biografice (informații despre muzeografi, colecționari, susținători ai muzeelor etc.). Toate articolele, indiferent de blocul de informații sunt prezentate în ordine alfabetică.

Enciclopedia este ilustrată, cuprinde imagini alb-negru și color. O atenție deosebită a fost acordată imaginilor care redau piesele de patrimoniu; sunt introduse și imaginile clădirilor de muzeu și desigur, fotografiile personalităților care și-au găsit locul potrivit în Enciclopedie. În alb-negru sunt date instituțiile muzeale care au fost și astăzi nu mai funcționează, colecționarii, oamenii de știință, muzeografii care au fost și astăzi nu mai sunt printre cei vii. În color sunt prezentate piesele de patrimoniu, clădirile muzeelor care sunt în prezent deschise pentru public, muzeografii care astăzi își fac meseria în muzeu. Majoritatea fotografiilor au fost executate de Iurie Foca.

Enciclopedia ca și oricare lucrare, este una perfectibilă, este un început, care poate fi continuat de colegi, muzeografi, istorici și alții într-o formulă sau alta. Vom rămâne recunoscători celor care vor avea curajul să continue prezentarea fenomenului MUZEU în alte publicații științifice fundamentale. Sau „orice lucrare - tip Enciclopedie cu atât mai mult din spațiul muzeografiei este fatalmente predispusă la incompletitudine - conștienți de un astfel de neajuns, apreciem că pe urma noastră și odată cu noi drumul este deschis oricui se încumetă să încerce aventura. Deci, iată o invitație nu numai la a ne fi lector, critic, ci și confrate".