#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Andrei Nicic

Interferențe cultural-cronologice în nord-vestul Pontului Euxin la finele mil. II – începutul mil. I a. Chr.

Biblioteca „Tyragetia” XV, Chișinău, 2008, 282 p. ISBN 978-9975-80-138-6.

Studiul este consacrat unei tematici de cercetare actuale și intens discutate în literatura de specialitate – problema corelării cultural-cronologice a monumentelor epocii bronzului tardiv și a celor de la începutul primei epoci a fierului. Sub acest aspect de către autor sunt analizate monumentele „cu ceramică incizată” de tip Babadag I-Tămăoani-Holercani-Balta, care delimitează în nord-vestul Pontului Euxin o perioadă de trecere de la bronzul tardiv la prima epocă a fierului.

Lucrarea este compusă din Introducere, cinci capitole și Concluzii.

În Introducere este elucidată actualitatea temei investigate, sunt definite limitele cronologice ale studiului, este expus istoricul cercetării temei.

Capitolul I Cadrul geografic. Catalogul descoperirilor este compus din două compartimente:

I.1. Cadrul geografic, unde a fost analizat arealul de răspândire a faciesurilor culturale „cu ceramică incizată” de tip Babadag-Tămăoani-Holercani-Balta, în cadrul condițiilor landșaftului geografic din nord-vestul Pontului Euxin;

I.2. Catalogul descoperirilor cuprinde circa 87 de situri unde au fost sesizate recipiente ceramice cu decor incizat.

În capitolul II Habitatul autorul se referă la topografia așezărilor, la caracterul depunerilor culturale, precum și la locuințele și construcțiile auxiliare din cadrul lor.

Capitolul III Ritul și ritualul funerar este rezervat descrierii și analizei înmormântărilor practicate de purtătorii culturilor cu „ceramică incizată”.

În capitolul IV Analiza materialului arheologic este întreprinsă o analiză a materialului arheologic după categorii: ceramica (IV.1), piese din lut (IV.2), obiecte din os (IV.3), obiecte din piatră (IV.4) și piese din metal (IV.5).

În capitolul V Probleme de periodizare și cronologie este cronologia monumentelor „cu ceramică incizată”, care prezintă una dintre cele mai discutate probleme. Pentru a elucida aspectele legate de periodizare și cronologie, în acest capitol de către autor au fost evidențiate două compartimente în care sunt abordate separat cronologia relativă și cea absolută.

În Concluzii sunt prezentate rezultatele sumare la care a ajuns autorul studiului, subliniind caracterul tranzitoriu al descoperirilor cu ceramică incizată de tip Babadag I-Tămăoani-Holercani-Balta, care în opinia autorului prezintă o etapă de tranziție de la epoca bronzului la cea a fierului.