#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Studii de muzeologie (II)

Biblioteca „Tyragetia” XXIII, Chișinău, 2013. 228 p. ISBN 978-9975-80-765-4; 978-9975-80-766-1.

La sfârșitul lunii decembrie 2013 a fost lansat la sediul Muzeului Național de Istorie a Moldovei volumul Studii de muzeologie, II în contextul altor manifestări științifice și culturale prin care prestigioasa instituție a omagiat actul apariției sale din 21 decembrie 1983.

Din caseta tehnică aflăm că volumul a apărut în seria Biblioteca „Tyragetia" XXIII, coordonatorii seriei fiind dr. hab. Eugen Sava și dr. Aurel Zanoci, responsabil de ediție dr. hab. Elena Ploșnița. Prezentarea grafică aparține lui Ivan Litsiuk și Mihai Sava, autorul fotografiilor este Iurie Foca, redacția a fost asigurată de Vlad Pohilă și Mariana Balan. Tiparul a fost executat la Bons Offices, pe hârtie de calitate, format 17x25.

Încadrat între cele două coperți color, maro, prima reprezentând stema muzeului, a doua cuprinde extrase din recenziile asupra volumului, autori fiind dr. hab. Ion Niculiță și dr. Valentina Ursu, cuprinsul lucrării reunește anumite contribuții științifice în domeniul muzeologiei din țară și de peste hotare

Debutând cu o scurtă prefață, semnată de dr. hab. E. Sava, volumul are ca punct de plecare Propunerea de politică publică privind modernizarea și eficientizarea activității muzeelor. În aprilie 2012, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a creat un Grup de lucru care a elaborat proiectul Politici publice privind eficientizarea activității muzeelor din subordinea ministerului. Proiectul, după dezbateri publice, în iulie 2013 a fost aprobat de Comitetul Interministerial pentru Planificarea Strategică de pe lângă Cancelaria de Stat. Începând cu 2014 două opțiuni ale proiectului urmează a fi realizate. Este vorba de Opțiunea nr.2 - Managementul bazat pe performanțe și dezvoltarea componentelor antreprenoriale și educaționale ale muzeelor și Opțiunea nr.3 - Acreditarea managementului colecțiilor și finanțarea proiectelor de dezvoltare a colecțiilor.

Girul valoric al acestui volum este dat de probitatea științifică a semnatarilor. Printre ei nominalizăm numele patriarhului muzeologiei din România contemporană - prof. dr. Ioan Opriș, care prezintă un studiu intitulat Realități și orizonturi muzeografice, autorul reușind cu succes să motiveze realitățile muzeologiei contemporane din România și să argumenteze perspectiva evoluției instituției muzeale.

Surprinde prin bogăția informațiilor studiul semnat de Aurelia Cornețchi și intitulat Noaptea muzeelor - un concept salutar. Autorul consideră că fenomenul cultural Noaptea muzeelor a „revoluționarizat instituția muzeală, are un impact extraordinar asupra publicului larg și este un fenomen în plină ascensiune"

Studiul semnat de Lucia Marinescu-Tonu pune în discuție probleme de pedagogie de patrimoniu, care implementată poate contribui la dezvoltarea economică, la asigurarea unei coeziuni sociale și cetățenie activă.

Dr. hab. Elena Ploșnița în Patrimoniul muzeal - câteva piste de reflecție și acțiune sugerează ideea necesității dezvoltării patrimoniului instituțiilor muzeale pe baza unor concepții științifice adecvate, iar dezvoltarea însăși a muzeului pornind de la un management bazat pe politici de marketing și pe tehnologiile informaționale.

Studiu semnat de Adelaida Chiroșca recuperează perspectiva de prezentare a unei interesante colecții - Matrice sigilare din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Iurii Piatnițki dedică un studiu amănunt personalității lui Mihail Mihailovici Savostin, cunoscut colecționar rus de la sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX.

Ann Nicholls propune cititorului o prezentare a Academiei Europene a Muzeelor - scopul fiind atragerea muzeografilor și instituțiilor muzeale din Republica Moldova în activitatea acestei instituții, întemeiată de muzeologi europeni la a 10-a aniversare de la decesul regretatului muzeolog Kenneth Hudson, cu sediul în Olanda. Academia are drept scop stimularea gândirii muzeologice, susținerea cercetării în domeniul muzeologiei, a ideilor de pionierat din practica muzeologică etc.

Conceput unitar volumul Studii de muzeologie incintă și înștiințează în același timp, utilitatea apariției lui fiind de netăgăduit. Scrisă într-un stil clar și sobru, se va impune cu siguranță între lucrările specifice genului.

Are un tiraj onorabil în actualele condiții. Esențial este ca acest volum să nu lipsească din bibliotecile de specialitate și din cele publice.

Recomandăm cu căldură acest volum de studii ce se înscrie pe linia tradiției cercetărilor muzeologice ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Dr. hab. Elena Ploșnița