EN RO















#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o colecție spectaculoasă de argintărie, care oglindește într-un mod specific nota cotidană a societății secolelor XVIII-XX. Gama tipologică a obiectelor ce compun colecția cuprinde atât piese de orfevrărie laică, cât și religioasă: fructiere, bomboniere, seturi de tacâmuri, seturi de preparat şi de servit ceai și cafea, solniţe, poșete, tabachere și port-țigarete, candelabre, dar și ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, sfeșnice etc.

Se impun prin calitate și exuberanță piesele produse de către renumitele centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia. Emblematic pentru colecția de orfevrărie a muzeului este ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Christofle din Franța.

Atelierul Christofle a fost fondat la Paris, în anul 1830, de către Charles Christofle. Fiind Furnizor al Împăratului Napoleon III al Franței, al Împăratului Mexicului și al Țarului Rusiei, atelierul Christofle a creat piese decorative, dar și de uz casnic de o rară frumusețe. Atelierul s-a bucurat și de aprecierea Casei Regale a României, care i-a oferit brevetul de Furnizor. În anul 1842, Charles Christofle a cumpărat patentul electrotip, o tehnică care reprezenta învelirea unei baze metalice - la început din cupru, apoi din nichel - cu argint. Anume această tehnică i-a permis producerea în serie a seturilor de ceai argintate, foarte populare la acea epocă. Ceaiul, introdus în Europa în 1610 de Compania pentru Indiile de Est, era o marfă scumpă, care a câștigat popularitate treptat. Cele mai vechi ceainice păstrate, datând cu anii 1670, erau mici. Pe măsură ce ceaiul a câștigat popularitate, au început să fie produse ceainice de dimensiuni mai mari, a căror formă urma moda timpului.

Conform cataloagelor firmei Christofle, modelul etalat a fost lansat în anul 1868 și fascinează prin eleganța și rafinamentul executării. Ceainicul are o structură complexă, articulată, alcătuită dintr-un recipient piriform, cu suprafața ornamentată în tehnica guilloché, bazată pe modele în stilul Louis XVI, de la sfârşitul anilor 1780. Baza și partea superioară este decorată cu frize de lalele înscrise în lambrechini, iar pe centru este gravat un ecuson încadrat intr-un chenar ajurat, dublu. Are țurțure, toartă rebatabilă, în coș, izolată cu inele triple și capac cu buton. Pe recipient sunt fixate două nituri pentru așezarea lui pe stativ. În mijlocul stativului este așezată spirtiera cu mâner drept și dispozitiv de ridicare a fitilului. Piesa este marcată cu poansonul firmei Christofle și este confecționată din alpacă argintată.

Ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Cristofle, îmbină armonios raportul dintre obiectul unicat și seria mare industrială.

Dimensiuni: H.: 43 cm; LA.: 24 cm.

Tur Virtual




Studii de muzeologie (II)

Studii de muzeologie (II)

Biblioteca “Tyragetia” XXIII, Chișinău, 2013. 228 p.

La sfârșitul lunii decembrie 2013 a fost lansat la sediul Muzeului Național de Istorie a Moldovei volumul Studii de muzeologie, II în contextul altor manifestări științifice și culturale prin care prestigioasa instituție a omagiat actul apariției sale din 21 decembrie 1983.

Din caseta tehnică aflăm că volumul a apărut în seria Biblioteca „Tyragetia" XXIII, coordonatorii seriei fiind dr. hab. Eugen Sava și dr. Aurel Zanoci, responsabil de ediție dr. hab. Elena Ploșnița. Prezentarea grafică aparține lui Ivan Litsiuk și Mihai Sava, autorul fotografiilor este Iurie Foca, redacția a fost asigurată de Vlad Pohilă și Mariana Balan. Tiparul a fost executat la Bons Offices, pe hârtie de calitate, format 17x25.

Încadrat între cele două coperți color, maro, prima reprezentând stema muzeului, a doua cuprinde extrase din recenziile asupra volumului, autori fiind dr. hab. Ion Niculiță și dr. Valentina Ursu, cuprinsul lucrării reunește anumite contribuții științifice în domeniul muzeologiei din țară și de peste hotare

Debutând cu o scurtă prefață, semnată de dr. hab. E. Sava, volumul are ca punct de plecare Propunerea de politică publică privind modernizarea și eficientizarea activității muzeelor. În aprilie 2012, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a creat un Grup de lucru care a elaborat proiectul Politici publice privind eficientizarea activității muzeelor din subordinea ministerului. Proiectul, după dezbateri publice, în iulie 2013 a fost aprobat de Comitetul Interministerial pentru Planificarea Strategică de pe lângă Cancelaria de Stat. Începând cu 2014 două opțiuni ale proiectului urmează a fi realizate. Este vorba de Opțiunea nr.2 - Managementul bazat pe performanțe și dezvoltarea componentelor antreprenoriale și educaționale ale muzeelor și Opțiunea nr.3 - Acreditarea managementului colecțiilor și finanțarea proiectelor de dezvoltare a colecțiilor.

Girul valoric al acestui volum este dat de probitatea științifică a semnatarilor. Printre ei nominalizăm numele patriarhului muzeologiei din România contemporană - prof. dr. Ioan Opriș, care prezintă un studiu intitulat Realități și orizonturi muzeografice, autorul reușind cu succes să motiveze realitățile muzeologiei contemporane din România și să argumenteze perspectiva evoluției instituției muzeale.

Surprinde prin bogăția informațiilor studiul semnat de Aurelia Cornețchi și intitulat Noaptea muzeelor - un concept salutar. Autorul consideră că fenomenul cultural Noaptea muzeelor a „revoluționarizat instituția muzeală, are un impact extraordinar asupra publicului larg și este un fenomen în plină ascensiune"

Studiul semnat de Lucia Marinescu-Tonu pune în discuție probleme de pedagogie de patrimoniu, care implementată poate contribui la dezvoltarea economică, la asigurarea unei coeziuni sociale și cetățenie activă.

Dr. hab. Elena Ploșnița în Patrimoniul muzeal - câteva piste de reflecție și acțiune sugerează ideea necesității dezvoltării patrimoniului instituțiilor muzeale pe baza unor concepții științifice adecvate, iar dezvoltarea însăși a muzeului pornind de la un management bazat pe politici de marketing și pe tehnologiile informaționale.

Studiu semnat de Adelaida Chiroșca recuperează perspectiva de prezentare a unei interesante colecții - Matrice sigilare din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Iurii Piatnițki dedică un studiu amănunt personalității lui Mihail Mihailovici Savostin, cunoscut colecționar rus de la sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX.

Ann Nicholls propune cititorului o prezentare a Academiei Europene a Muzeelor - scopul fiind atragerea muzeografilor și instituțiilor muzeale din Republica Moldova în activitatea acestei instituții, întemeiată de muzeologi europeni la a 10-a aniversare de la decesul regretatului muzeolog Kenneth Hudson, cu sediul în Olanda. Academia are drept scop stimularea gândirii muzeologice, susținerea cercetării în domeniul muzeologiei, a ideilor de pionierat din practica muzeologică etc.

Conceput unitar volumul Studii de muzeologie incintă și înștiințează în același timp, utilitatea apariției lui fiind de netăgăduit. Scrisă într-un stil clar și sobru, se va impune cu siguranță între lucrările specifice genului.

Are un tiraj onorabil în actualele condiții. Esențial este ca acest volum să nu lipsească din bibliotecile de specialitate și din cele publice.

Recomandăm cu căldură acest volum de studii ce se înscrie pe linia tradiției cercetărilor muzeologice ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Dr. hab. Elena Ploșnița



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC