EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual


Sesiunea anuală de comunicări științifice

În cadrul proiectului instituțional „ Valorificarea științifică și promovarea diverselor categorii de patrimoniului muzeal” (2013-2014), în perioada 3-4 octombrie 2013 a avut loc sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXIII-a. În acest an sesiunea a debutat prin cuvinte de deschidere și de salut exprimate de dr. hab. Eugen Sava, director general al muzeului, Victor Ghilaș, secretar științific al Secției de științe umanistice și arte a AŞM, profesor universitar Ion Eremia, Universitatea de Stat din Moldova, Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „I. Creangă”. Gândurile acestora de apreciere pentru strădaniile colectivului muzeului, în susținerea remarcabilei activități de cercetare științifică, de valorificare științifică și publică a patrimoniului muzeal s-au exprimat în cuvinte de aleasă prețuire.

Participanții la ședința de deschidere au asistat și la lansarea a două numere a revistei muzeului Tyragetia. Cuvinte de susținere și apreciere a efortului depus de autori pentru închegarea unei reviste cu personalitate științifică au fost exprimate de dr. Aurel Zanoci și dr.hab. Elena Ploșnița.


Programul sesiunii a consemnat 60 de titluri în trei secții, trei fiind prezentate în ședința plenară. Autorii prezentărilor au fost dr. L. Zabolotnaia (Institutul de Istorie al AŞM), dr. hab. E. Sava, dr. A, Boldureanu (Muzeul Național de Istorie a Moldovei).

În anul acesta la sesiune au prezentat comunicări cercetători și muzeografi din universități, institute academice și instituții muzeale din republică și din afara țării: România, Ucraina, Rusia.

La secția Arheologie, Istorie Antică și Medievală s-au prezentat 22 de comunicări, cele mai multe inspirate din rezultatele ultimelor investigații arheologice. În acest sens, cu spirit de noutate au fost propuse comunicările „ Considerații preliminare privind cercetările arheologice la cetatea Soroca în anii 2012-2013” (S. Mustață, I. Tentiuc, I. Ursu), „Cercetările arheologice preventive de la Complexul Manuc-Bey” (O. Levițki, I. Ciobanu, L. Ciobanu), „Cercetări arheologice la așezarea deschisă Saharna Mică din 2013” (I. Niculiță, A. Nicic, A. Corobcean) etc..


Cele 24 de comunicări prezentate la secția Istorie modernă și contemporană au relevat o categorie largă de teme referitoare la economie, cultură, religie, personalități marcante din istoria și cultura națională. Două din comunicările prezentate – „Publicitatea pentru comerțul cu robi, în Ţările Române”(dr. Marian Petcu(București) și „Ţiganii/Romii – a șaptea minoritate națională în cadrul regatului România Mare (1918-1940)” (Ion Duminică, Chișinău) bazate pe materiale de arhivă și surse istoriografice multidisciplinare au scos în evidență unele probleme de evoluție istorică și socială a romilor în diverse perioade istorice. Subiecte interesante, inedite au fost reflectate în comunicările prezentate de dr. Dinu Poștarencu, dr. Igor Cereteu, dr. Liliana Condraticova, profesor Valentin Tomuleț ș.a.

Titlurile comunicărilor secției Muzeologie, valorificarea patrimoniului muzeal atestă diversitatea tematicii abordate, problemele existente în muzeologia națională și necesitatea valorificării permanente a bunurilor culturale muzeale. Merită a fi menționate comunicările „Dicționare și enciclopedii vest-europene în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei”, autor dr. Andrei Emilciuc, „Revista KEV – mediu purtător de reclamă(sec. XIX - înc. sec. XX), prezentată de V. Serjant, „Editori de carte poștală din Basarabia(sfârșitul sec. XIX - începutul sec. XX), prezentată de A. Grițco. Tina Fedoseeva din Ucraina a pus în discuție „Principii de amplasare a expozițiilor temporare în spațiul monumentelor arheologice și de arhitectură”, comunicare care a provocat mai multe întrebări și dezbateri serioase.

Devenită tradițională în peisajul muzeologiei naționale, ediția din acest an a sesiunii este parte componentă și se adaugă benefic ciclului de manifestări consacrate aniversării a 30-a de la înființarea Muzeului Național de Istorie a Moldovei.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC