#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„20 de ani ai leului moldovenesc”

29 noiembrie 2013 - 10 ianuarie 2014

La 29 noiembrie 2013 se împlinesc 20 de ani de la introducerea în circulație a monedei naționale a Republicii Moldova. Expoziția organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în colaborare cu Banca Națională a Moldovei are scopul de a comemora acest eveniment și de a familiariza publicul larg cu istoria introducerii leului moldovenesc.

Expoziția „20 de ani ai leului moldovenesc

Perioada parcursă de tânărul stat Republica Moldova de la declararea Suveranității și Independenței și până la introducerea leului a fost anevoioasă și dificilă. Ţara se confrunta cu o puternică inflație, cu un mare deficit în domeniul producției alimentare și nealimentare. Pentru a face parte problemelor, țara avea nevoie de un sistem monetar propriu. Până la decretul prezidențial nr. 200 „Cu privire la introducerea monedei naționale în Republica Moldova" de la 24 noiembrie 1993, Republica Moldova a cunoscut mai multe etape și tipuri de unități bănești temporare.

Pentru a crea publicului larg o imagine cât mai amplă referitoare la istoria introducerii leului, în expoziție sunt prezentate o serie de materiale premergătoare reformei monetare, materiale care reflectă procesul de concepere și realizare a banilor provizorii, piese numismatice aflate în circulație, precum și monede comemorative emise de Banca Națională a Moldovei. O mare parte a documentelor și pieselor expuse fac parte din colecția maestrului Gheorghe Vrabie, artist plastic din Republica Moldova, autorul designului bancnotelor și monedelor naționale. Dintre acestea fac parte schițele grafice ale chipului lui Ştefan cel Mare de pe ambele serii de lei, desenele care reflectă procesul de creare și realizare a bancnotelor, a diferitor elemente ornamentale, a siglei BNM, a diferitor simboluri și reprezentări de pe fața și versoul bancnotelor.

Publicul are ocazia să vadă în expoziție cupoanele alb-negru, dar și cele color, numite „Cartela consumatorului", introduse în circulație la începutul anului 1991 de către Banca Națională și Guvern în scopul apărării pieței de consum din RSS Moldova. Acestea sunt urmate de cupoanele cu valorificare multiplă introduse la 2 iunie 1992, echivalate față de rubla sovietică cu 1:1, care au avut valori de 200, 50, 1000 și 5000 (ruble). La 20 septembrie 1993, în calitate de mijloc de plată a fost introdus cuponul de 5 lei echivalent cu 5000 cupoane (ruble). Bancnota de 5 lei, numită atunci cupon, reprezintă de fapt unul din primele trei specimene de lei elaborate de către maestrul Gheorghe Vrabie.

Toate aceste bancnote pot fi văzute în vitrinele expoziției. Acestea sunt urmate de specimene ale bancnotelor aflate azi în circulație, de monedele metalice, inclusiv cele scoase din circulație, precum și de monedele jubiliare și comemorative. Prima monedă jubiliară emisă de Banca Națională a Moldovei a fost consacrată aniversării a cincea de la proclamarea independenței Republicii Moldova, cu valoarea nominală de 100 lei. În anul 2000 a fost inaugurată prima serie de astfel de monede: Mănăstirile Moldovei. Exemplarele din această serie cu valoarea nominală de 50 lei, din argint, au cuprins imaginile a 20 de mănăstiri din Republica Moldova. Schițele grafice au fost executate de către artiștii plastici Vitalie Pogolșa și Simion Zamșa. Ulterior au fost introduse și alte serii monetare comemorative și jubiliare: Evenimente istorice; Aleea clasicilor din Grădina publică „Ştefan cel Mare și Sfânt" din Chișinău; Sport; Personalități; Locașuri sfinte; Monumentele Moldovei; Sărbătorile, cultura, tradițiile Moldovei; Cartea Roșie a Republicii Moldova.