La 29 noiembrie 2023 se împlinesc 30 de ani de la introducerea valutei naţionale a Republicii Moldova. După declararea Suveranităţii şi Independenţei, procesul de constituirea a noului stat a început cu o serie de de măsuri importante legate de crearea sau reorganizarea instituţiilor statale, de adoptare a noii legislaţii necesare funcţionării unui stat independent, gestionarii şi reformării economiei. Printre problemele stringente din acea perioadă era acea a introducerii valutei naţionale. Deja la 25 iulie 1990 fost primită hotărârea de a introduce, începând cu anul 1991, a valutei naționale de rând cu banii sovietici. La începutul anului 1991, Banca Naţională şi Guvernul în scopul apărării pieţei de consum în R.S.S. Moldova, au decis introducerea cupoanelor care urmau să circule concomitent cu rubla ex-sovietică. Acestea, numite „Cartela consumatorului", au reprezentat nişte foi de hârtie de 247x199 mm, iniţial de culoare alb-negru (în luna martie) şi color (începând cu aprilie).
La 11 iunie 1991 a fost aprobată Legea „Cu privire la Banca Naţională a Moldovei", în articolul 10 a căreia se menţiona că semnele monetare vor fi emise sub formă de bancnote (bilete de bancă) şi monede, fără a se specifica încă denumirea monedei naţionale. La 23 ianuarie 1992, Parlamentul a adoptat Hotărârea "Cu privire la circulaţia monetar-marfară". În acest document pentru prima dată a fost nominalizată denumirea viitoarei monede naţionale: leul (moldovenesc).
La 2 iunie 1992 a fost adoptată Hotărârea nr. 371 a Guvernului privind introducerea cupoanelor cu valorificare multiplă ale Băncii Naţionale a Moldovei în calitate de mijloc de plată. Cu acea ocazie, cu începere de la 10 iunie 1992 a fost lansat cuponul cu valoarea nominală de 200, urmând să circule în paralel cu rublele. Peste o lună a fost introdus cuponul cu valoarea nominală de 50, echivalent cu 50 de ruble.
La 29 noiembrie 2023 se împlinesc 30 de ani de la introducerea în circulaţie a monedei naţionale a Republicii Moldova. Expoziţia organizată de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în colaborare cu Banca Naţională a Moldovei are scopul de a comemora acest eveniment şi de a familiariza publicul larg cu istoria introducerii leului moldovenesc.
Perioada parcursă de tânărul stat Republica Moldova de la declararea Suveranităţii şi Independenţei şi până la introducerea leului a fost anevoioasă şi dificilă. Ţara se confrunta cu o puternică inflaţie, cu un mare deficit în domeniul producţiei alimentare şi nealimentare. Pentru a face parte problemelor, ţara avea nevoie de un sistem monetar propriu. Până la decretul prezidenţial nr. 200 „Cu privire la introducerea monedei naţionale în Republica Moldova" de la 24 noiembrie 1993, Republica Moldova a cunoscut mai multe etape şi tipuri de unităţi băneşti temporare.
Pentru a crea publicului larg o imagine cât mai amplă referitoare la istoria introducerii leului, în expoziţie vor fi prezentate o serie de materiale premergătoare reformei monetare, materiale care reflectă procesul de concepere şi realizare a banilor provizorii, piese numismatice aflate în circulaţie, precum şi monede comemorative emise de Banca Naţională a Moldovei. Publicul are ocazia să vadă în expoziţie cupoanele alb-negru, dar şi cele color, numite „Cartela consumatorului", introduse în circulaţie la începutul anului 1991 de către Banca Naţională şi Guvern în scopul apărării pieţei de consum din RSS Moldova. Acestea sunt urmate de cupoanele cu valorificare multiplă introduse la 2 iunie 1992, echivalate faţă de rubla sovietică cu 1:1, care au avut valori de 200, 50, 1000 şi 5000 (ruble). La 20 septembrie 1993, în calitate de mijloc de plată a fost introdus cuponul de 5 lei echivalent cu 5000 cupoane (ruble). Bancnota de 5 lei, numită atunci cupon, reprezintă de fapt unul din primele trei specimene de lei elaborate de către maestrul Gheorghe Vrabie. Toate aceste bancnote pot fi văzute în vitrinele expoziţiei. Acestea sunt urmate de specimene ale bancnotelor aflate azi în circulaţie, de monedele metalice, inclusiv cele scoase din circulaţie, precum şi de monedele jubiliare şi comemorative.
Prima monedă jubiliară emisă de Banca Naţională a Moldovei a fost consacrată aniversării a cincea de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, cu valoarea nominală de 100 lei.
În anul 2000 a fost inaugurată prima serie de astfel de monede: Mănăstirile Moldovei. Exemplarele din această serie cu valoarea nominală de 50 lei, din argint, au cuprins imaginile a 20 de mănăstiri din Republica Moldova. Schiţele grafice au fost executate de către artiştii plastici Vitalie Pogolşa şi Simion Zamşa. Ulterior au fost introduse şi alte serii monetare comemorative şi jubiliare: Evenimente istorice; Aleea clasicilor din Grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt" din Chişinău; Sport; Personalităţi; Locaşuri sfinte; Monumentele Moldovei; Sărbătorile, cultura, tradiţiile Moldovei; Cartea Roşie a Republicii Moldova, Femei celebre, Știință și inovare, Poveștile copilăriei etc.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
