EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.).

Recipientul de configurație evident asimetrică, este modelat manual din pastă de lut de calitate, având suprafța netedă de culoare brună cu pete cenușii. Corpul vasului, este prevăzut cu o proeminență accentuată și un gât tronconic cu deschiderea mai largă spre gură. Vasul are o toartă și este ornamentat cu trei perechi de aplicații reliefate, amplasate simetric. Înățimea vasului este de 15,5 cm, diametrul gurii de 11,4 cm, diamentul corpului de 15 cm și diametrul bazei de 7,5 cm. Asemenea vase în literatura arheologică sunt cunoscute sub denumirea de vase „askos", termenul respectiv, fiind de proveniență din limba greacă veche, desemnând unul din recipientele primitive de epocă - burduful din piele de animal.

În timpurile preistorice, la unele popoare, burduful era transpus în ceramică, în aceste cazuri fiind păstate trăsăturile de bază ale vasului arhaic din piele, căpătând o formă bombată proeminentă cu toartă și fund plat. Din aspectul original al burdufului s-a păstrat gura asimetrică corespunzătoare gâtului animalului, și uneori trei sau patru piciorușe, corespunzătoare apendicelor pielii jupuite de pe picioarele animalului. Aceste vase au pierdut caracterul zoomorf original, înscriindu-se drept o formă nouă în inventarul ceramicii neo-eneolitice. Primele vase de acest tip sunt atestate în Grecia, în neoliticul timpuriu (cca 5000-4500 a. Chr.) având forma unor cupe sau căni. În culturile neo-eneolitice carpato-balcanice se întâlnește tipul de askos egeean de formă scundă sau înaltă, cu sau fără piciorușe și cu toartă. Mai rar, acestea sunt prevăzute cu două guri (una de umplere și alta de golire) sau sunt descentrate și prevăzute cu guri de formă ciudată. În spațiul dintre Carpați și Nipru se cunosc doar forme înalte de askos simplu, fără elemente zoomorfe. Vasele de tip askos sunt prezente în diverse culturi preistorice, cu precădere în Europa de Sud-Est și Anatolia.

Fiind descoperite de multe ori în asociere cu inventar de cult, vasele askos ar putea fi un indicator important al utilizării în practici ritualice religioase. Alături de cele zoomorfe, antropomorfe și vasele de tip rhyton (recipient aproximativ conic din care, în cadrul unor ceremonii erau băute sau se turnate fluide), askosurile au fost încadrate în categoria vaselor cu destinație de cult, fiind legate de libații (act ritual care consta în gustarea și apoi vărsarea unei cupe de vin, lapte etc. ca omagiu adus divinității).

Tur Virtual


Expoziții

„30 de ani ai leului moldovenesc”

Organizatori: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Banca Națională a Moldovei

25-30 noiembrie 2023

La 29 noiembrie 2023 se împlinesc 30 de ani de la introducerea valutei naţionale a Republicii Moldova. După declararea Suveranităţii şi Independenţei, procesul de constituirea a noului stat a început cu o serie de de măsuri importante legate de crearea sau reorganizarea instituţiilor statale, de adoptare a noii legislaţii necesare funcţionării unui stat independent, gestionarii şi reformării economiei. Printre problemele stringente din acea perioadă era acea a introducerii valutei naţionale. Deja la 25 iulie 1990 fost primită hotărârea de a introduce, începând cu anul 1991, a valutei naționale de rând cu banii sovietici. La începutul anului 1991, Banca Naţională şi Guvernul în scopul apărării pieţei de consum în R.S.S. Moldova, au decis introducerea cupoanelor care urmau să circule concomitent cu rubla ex-sovietică. Acestea, numite „Cartela consumatorului", au reprezentat nişte foi de hârtie de 247x199 mm, iniţial de culoare alb-negru (în luna martie) şi color (începând cu aprilie).

La 11 iunie 1991 a fost aprobată Legea „Cu privire la Banca Naţională a Moldovei", în articolul 10 a căreia se menţiona că semnele monetare vor fi emise sub formă de bancnote (bilete de bancă) şi monede, fără a se specifica încă denumirea monedei naţionale. La 23 ianuarie 1992, Parlamentul a adoptat Hotărârea "Cu privire la circulaţia monetar-marfară". În acest document pentru prima dată a fost nominalizată denumirea viitoarei monede naţionale: leul (moldovenesc).

La 2 iunie 1992 a fost adoptată Hotărârea nr. 371 a Guvernului privind introducerea cupoanelor cu valorificare multiplă ale Băncii Naţionale a Moldovei în calitate de mijloc de plată. Cu acea ocazie, cu începere de la 10 iunie 1992 a fost lansat cuponul cu valoarea nominală de 200, urmând să circule în paralel cu rublele. Peste o lună a fost introdus cuponul cu valoarea nominală de 50, echivalent cu 50 de ruble.

La 29 noiembrie 2023 se împlinesc 30 de ani de la introducerea în circulaţie a monedei naţionale a Republicii Moldova. Expoziţia organizată de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în colaborare cu Banca Naţională a Moldovei are scopul de a comemora acest eveniment şi de a familiariza publicul larg cu istoria introducerii leului moldovenesc.

Perioada parcursă de tânărul stat Republica Moldova de la declararea Suveranităţii şi Independenţei şi până la introducerea leului a fost anevoioasă şi dificilă. Ţara se confrunta cu o puternică inflaţie, cu un mare deficit în domeniul producţiei alimentare şi nealimentare. Pentru a face parte problemelor, ţara avea nevoie de un sistem monetar propriu. Până la decretul prezidenţial nr. 200 „Cu privire la introducerea monedei naţionale în Republica Moldova" de la 24 noiembrie 1993, Republica Moldova a cunoscut mai multe etape şi tipuri de unităţi băneşti temporare.

Pentru a crea publicului larg o imagine cât mai amplă referitoare la istoria introducerii leului, în expoziţie vor fi prezentate o serie de materiale premergătoare reformei monetare, materiale care reflectă procesul de concepere şi realizare a banilor provizorii, piese numismatice aflate în circulaţie, precum şi monede comemorative emise de Banca Naţională a Moldovei. Publicul are ocazia să vadă în expoziţie cupoanele alb-negru, dar şi cele color, numite „Cartela consumatorului", introduse în circulaţie la începutul anului 1991 de către Banca Naţională şi Guvern în scopul apărării pieţei de consum din RSS Moldova. Acestea sunt urmate de cupoanele cu valorificare multiplă introduse la 2 iunie 1992, echivalate faţă de rubla sovietică cu 1:1, care au avut valori de 200, 50, 1000 şi 5000 (ruble). La 20 septembrie 1993, în calitate de mijloc de plată a fost introdus cuponul de 5 lei echivalent cu 5000 cupoane (ruble). Bancnota de 5 lei, numită atunci cupon, reprezintă de fapt unul din primele trei specimene de lei elaborate de către maestrul Gheorghe Vrabie. Toate aceste bancnote pot fi văzute în vitrinele expoziţiei. Acestea sunt urmate de specimene ale bancnotelor aflate azi în circulaţie, de monedele metalice, inclusiv cele scoase din circulaţie, precum şi de monedele jubiliare şi comemorative.

Prima monedă jubiliară emisă de Banca Naţională a Moldovei a fost consacrată aniversării a cincea de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, cu valoarea nominală de 100 lei.

În anul 2000 a fost inaugurată prima serie de astfel de monede: Mănăstirile Moldovei. Exemplarele din această serie cu valoarea nominală de 50 lei, din argint, au cuprins imaginile a 20 de mănăstiri din Republica Moldova. Schiţele grafice au fost executate de către artiştii plastici Vitalie Pogolşa şi Simion Zamşa. Ulterior au fost introduse şi alte serii monetare comemorative şi jubiliare: Evenimente istorice; Aleea clasicilor din Grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt" din Chişinău; Sport; Personalităţi; Locaşuri sfinte; Monumentele Moldovei; Sărbătorile, cultura, tradiţiile Moldovei; Cartea Roşie a Republicii Moldova, Femei celebre, Știință și inovare, Poveștile copilăriei etc.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC