#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă un fragment de la o amforă unicat, descoperită în anul 1988 într-un cuptor de ars ceramică din așezarea Chirileni III (raionul Sîngerei), atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie etapa CII (mileniile V-IV a. Chr.).

Fragmentul ceramic cu reprezentări umane și geometrice pictate constituie circa 50 % din partea superioară a unei amfore, realizată din pastă de lut fără impurități. Este ars în mediu oxidant, în secțiune având culoare roșietică. Suprafața interioară a vasului este acoperită cu un strat de culoare roz-albicioasă, iar exteriorul netezit și lustruit este acoperit cu un strat de angobă gălbuie-cenușie. Corpul amforei este sferoidal cu patru tortițe piramidale pe umăr, iar gâtul este înalt tronconic cu buza scurtă răsfrântă la exterior. Dimensiunile vasului: diametrul buzei - 18 cm; diametrul maxim al corpului - 43-45 cm; înălțimea gâtului - 13 cm; înălțimea fragmentului expus - 43 cm; înălțimea totală estimată a vasului este de 55-60 cm. Grosimea la buză - 6-7 mm, la gât - 9-11 mm, iar la corp - 10-13 mm.

Suprafața exterioară a amforei în proporție de circa 4/5, cu excepția părții inferioare, este ornamentată bicolor cu vopsea neagră și maro, ca unealtă fiind folosită pensula care se resimte din aplicarea specifică a liniilor. Cel mai probabil au fost folosite două pensule. Ornamentul este împărțit în trei registre orizontale care înconjoară vasul împărțind interiorul în metope. Decorul este compus din linii dispuse vertical, orizontal sau oblic formând compoziții geometrice de tipul plasei.

Semnificația deosebită a amforei rezidă din reprezentarea în registrul de mijloc al picturii a scenei stilizate a unui dans ritualic feminin. Scena pictată pe corpul amforei reprezintă imaginea unui grup alcătuit din 9 personaje feminine asistate de doi câni și 3 șerpi. Imaginile feminine sunt reprezentate schematic, cu accentuarea picioarelor lungi, fustelor mini-trapezoidale, corpul întins scund, mâinile îndoite în plin dans și capurile punctate.

Vasele cu reprezentări pictate antropomorfe se întâlnesc foarte rar, fiind cunoscute până în prezent circa 140 de imagini de acest fel în întregul areal de răspândire a culturii Cucuteni-Tripolie.

Pe baza analizei formei vasului, decorului specific și a contextului descoperii, se poate admite că amfora de la Chirileni ține de cultul Femeii-Mamă, a Marei Zeițe venerată de populațiile din eneolitic.

Tur Virtual

Expoziții

„Academicianul Alexei Șciusev. Viața și Opera” 150 ani de la naștere

Dedicată Zilelor Europene ale Patrimoniului

28 septembrie – 15 octombrie 2023

Expoziția este dedicată aniversării a 150 ani de la nașterea renumitului arhitect Alexei Șciusev, membru corespondent al Academiei de Științe a URSS.

Viitorul arhitect și academician s-a născut la 26 septembrie 1873 în or. Chișinău. A absolvit Gimnaziul de băieți nr. 2 din Chișinău (1891) și Academia Imperială de Arte Frumoase din Sankt Petersburg (1897).

Grație restaurării cu succes a Catedralei „Sf. Vasile" din Ovruci, i se acordă titlul de Academician în arhitectură (1910).

Activează ca profesor la Școala Superioară de Arte VHUTEMAS (1918-1926), președinte al Societății de Arhitectură din Moscova (1921-1929), director al Galeriei de Artă „Tretiakov" (1926-1929). În anul 1946, este numit Director al Muzeului Arhitecturii Ruse din orașul Moscova, care astăzi îi poartă numele.

În anul 1947, în casa unde s-a născut și a copilărit, a fost deschis Muzeul de Arhitectură și Tehnici de Construcție al orașului Chișinău, redenumit după decesul arhitectului în Casa Memorială „Alexei Șciusev" (1949).

Expoziția "Academicianul Alexei Șciusev. Viața și Opera", reunește circa 150 de piese muzeale din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei: opere de artă, fotografii, documente, cărți, piese de numismatică și filatelie, alte relicve menite să reconstituie pagini inedite din viața și activitatea celebrului arhitect.

La începuturile carierei, construcțiile semnate de Alexei Șciusev erau inspirate de tematica religioasă. Printre numeroasele monumente proiectate de arhitect se poate admira Biserica „Sf. Treime" din Cuhureștii de Sus, în Republica Moldova.

Schițele de proiect Parcul Catedralei, Teatrul din Chișinău, Casa Guvernului, Cartierul Universității de Stat din Moldova, Colinele Măzărache și Râșcani, Riviera râului Bîc, expuse în premieră pentru publicul vizitator, constituie doar câteva dintre proiectele elaborate de academicianul Alexei Șciusev și urmau a fi implementate în cadrul Planului urbanistic de reconstrucție și restabilire a Chișinăului postbelic. Cu regret, acestea nu au depășit faza de proiect.

Expoziția este concepută ca un omagiu adus renumitului arhitect și academician cu prilejul celor 150 ani de la naștere. Ea se adresează specialiștilor în domeniu, precum și publicului larg interesat de viața și opera lui Alexei Șciusev.