#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Andrei Saharov: Neliniște și Speranță”

(16 februarie – 6 martie 2011)

Expoziția este dedicată moștenirii lui Andrei Saharov, fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Andrei Saharov a fost unul din cei mai de seamă militanți pentru drepturile omului în URSS, precum și un proeminent gânditor al acestei lumi. Ideile sale, bazate pe principialitate și intransigență, au contribuit la schimbările revoluționare și nonviolente din anul 1989, continuând și astăzi să influențeze activitatea îndreptată spre apărarea drepturilor omului și spre echitate. În onoarea lui, Parlamentul European a instituit în anul 1988 un premiu în domeniul drepturilor omului, premiul Saharov.

Expoziția „Andrei Saharov: Neliniște și Speranță” a fost inițiată de către Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei Thomas Hammarberg. Ea a fost realizată în colaborare cu Muzeul și Centrul Public „Andrei Saharov” din Moscova, precum și cu Asociația pentru drepturile omului „Memorial” din Federația Rusă, căreia în anul 2009 Parlamentul European ia decernat Premiul Saharov. Inaugurată în decembrie 2009, expoziția este itinerată în mai multe țări ale Europei.

Realizată pe nouă panouri 80x180 cm, expoziția reflectă, prin imagini și citate din lucrări, activitatea lui Saharov împotriva testării armei nucleare, războaielor și conflictelor locale, regimurilor totalitare, urii, foamei și inechității, pentru conservarea mediului ambiant și libertatea intelectuală.

Expoziția promovează drepturile omului, libertatea și democrația în Europa și în întreaga lume, constituindu-se într-un omagiu adus Academicianului Andrei Saharov.

Perioada de expunere la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei: 16 februarie – 6 martie 2011.