#Exponatul Lunii

Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.

Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.

Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".

Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.

Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.

Tur Virtual

Expoziții

"Argintăria în ambientul laic și liturgic (sec. XVIII-XX)"

17 iunie – 16 septembrie 2013

Pe 17 iunie 2013, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă pentru public o nouă expoziție – „Argintăria în ambientul laic și liturgic (sec. XVIII-XX)”

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o frumoasă colecție de obiecte de orfevrărie laică și religioasă din perioada secolelor XVIII-XX. Colecția s-a constituit din achiziții și donații din partea unor persoane particulare, precum și de la diferite instituții de stat. Ea reunește piese provenite din ateliere rusești, vest-europene, din Imperiul Otoman, dar și din unele țări asiatice. Printre acestea se evidențiază mai multe exponate provenite din renumite centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Faberge, piese executate de atelierul Hlebnikov, Sazikov din Rusia, precum și câteva lucrări de producție locală, executate de atelierul de giuvaiericale din Orhei.

Pentru a crea publicului vizitator o imagine cât mai amplă referitoare la colecția de orfevrărie a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, în expoziție sunt prezentate o serie de podoabe bisericești și piese laice de diferite categorii. Aceste obiecte, pe lângă valoare lor artistică și intrinsecă, sunt deopotrivă documente de cultură materială și de viață socială.

Obiectele selectate pentru expoziție au fost divizate în două compartimente, unul dedicat obiectelor liturgice, iar cel de-al doilea – pieselor laice.

Piesele liturgice, în număr de 29 de exemplare, reprezintă mai multe tipuri de obiecte, cum ar fi ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, vase pentru împărtășanie, cădelnițe, sfeșnice. Un loc aparte îl ocupă „Evanghelia” publicată la Chișinău în anul 1855, ferecată cu aplice de argint, executate în atelierul de giuvaiericale de la Orhei.

Piesele laice, care întrunesc 210 exemplare, sunt eșalonate în vitrine pe categorii de obiecte: vase ce țin de servirea ceaiului și a cafelei, pahare de diferite forme, tacâmuri, podoabe, diferite vaze și bomboniere, tabachere și port-țigarete. Toate acestea au fost selectate ținând cont de valoarea lor artistică și a tehnicilor de executare. Printre piesele cele mai timpurii se numără și un set din 4 păhăruțe cu picior, provenite din Imperiul Otoman, care poartă pe ele turaua sultanului. Menționăm de asemenea prezența în expoziție a câtorva obiecte, care, pe lângă valoare artistică și intrinsecă, au și valoare memorială. Dintre acestea face parte sfeșnicul care a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati (1786-1869) sau, aplicele primarului de Chișinău Carl Schmidt. Un interes deosebit îl reprezintă seturile de cuțite și furculițe, care poartă pe ele stema Basarabiei. Acestea au fost produse în Polonia, într-un atelier din Varșovia, la comanda autorităților locale din Basarabia în secolul al XIX-lea.

Pe pereți sunt amplasate panouri care reprezintă imaginile mărite ale unor piese aflate în expoziție, fiind completate de reproducerea extinsă a siglelor imprimate pe obiecte: mărci de atelier, mărcile meșterilor și titlul metalului.