Pe 17 iunie 2013, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă pentru public o nouă expoziție – „Argintăria în ambientul laic și liturgic (sec. XVIII-XX)”
Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o frumoasă colecție de obiecte de orfevrărie laică și religioasă din perioada secolelor XVIII-XX. Colecția s-a constituit din achiziții și donații din partea unor persoane particulare, precum și de la diferite instituții de stat. Ea reunește piese provenite din ateliere rusești, vest-europene, din Imperiul Otoman, dar și din unele țări asiatice. Printre acestea se evidențiază mai multe exponate provenite din renumite centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Faberge, piese executate de atelierul Hlebnikov, Sazikov din Rusia, precum și câteva lucrări de producție locală, executate de atelierul de giuvaiericale din Orhei.
Pentru a crea publicului vizitator o imagine cât mai amplă referitoare la colecția de orfevrărie a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, în expoziție sunt prezentate o serie de podoabe bisericești și piese laice de diferite categorii. Aceste obiecte, pe lângă valoare lor artistică și intrinsecă, sunt deopotrivă documente de cultură materială și de viață socială.
Obiectele selectate pentru expoziție au fost divizate în două compartimente, unul dedicat obiectelor liturgice, iar cel de-al doilea – pieselor laice.
Piesele liturgice, în număr de 29 de exemplare, reprezintă mai multe tipuri de obiecte, cum ar fi ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, vase pentru împărtășanie, cădelnițe, sfeșnice. Un loc aparte îl ocupă „Evanghelia” publicată la Chișinău în anul 1855, ferecată cu aplice de argint, executate în atelierul de giuvaiericale de la Orhei.
Piesele laice, care întrunesc 210 exemplare, sunt eșalonate în vitrine pe categorii de obiecte: vase ce țin de servirea ceaiului și a cafelei, pahare de diferite forme, tacâmuri, podoabe, diferite vaze și bomboniere, tabachere și port-țigarete. Toate acestea au fost selectate ținând cont de valoarea lor artistică și a tehnicilor de executare. Printre piesele cele mai timpurii se numără și un set din 4 păhăruțe cu picior, provenite din Imperiul Otoman, care poartă pe ele turaua sultanului. Menționăm de asemenea prezența în expoziție a câtorva obiecte, care, pe lângă valoare artistică și intrinsecă, au și valoare memorială. Dintre acestea face parte sfeșnicul care a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati (1786-1869) sau, aplicele primarului de Chișinău Carl Schmidt. Un interes deosebit îl reprezintă seturile de cuțite și furculițe, care poartă pe ele stema Basarabiei. Acestea au fost produse în Polonia, într-un atelier din Varșovia, la comanda autorităților locale din Basarabia în secolul al XIX-lea.
Pe pereți sunt amplasate panouri care reprezintă imaginile mărite ale unor piese aflate în expoziție, fiind completate de reproducerea extinsă a siglelor imprimate pe obiecte: mărci de atelier, mărcile meșterilor și titlul metalului.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
