#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

"Argintăria în ambientul laic și liturgic (sec. XVIII-XX)"

17 iunie – 16 septembrie 2013

Pe 17 iunie 2013, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă pentru public o nouă expoziție – „Argintăria în ambientul laic și liturgic (sec. XVIII-XX)”

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o frumoasă colecție de obiecte de orfevrărie laică și religioasă din perioada secolelor XVIII-XX. Colecția s-a constituit din achiziții și donații din partea unor persoane particulare, precum și de la diferite instituții de stat. Ea reunește piese provenite din ateliere rusești, vest-europene, din Imperiul Otoman, dar și din unele țări asiatice. Printre acestea se evidențiază mai multe exponate provenite din renumite centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Faberge, piese executate de atelierul Hlebnikov, Sazikov din Rusia, precum și câteva lucrări de producție locală, executate de atelierul de giuvaiericale din Orhei.

Pentru a crea publicului vizitator o imagine cât mai amplă referitoare la colecția de orfevrărie a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, în expoziție sunt prezentate o serie de podoabe bisericești și piese laice de diferite categorii. Aceste obiecte, pe lângă valoare lor artistică și intrinsecă, sunt deopotrivă documente de cultură materială și de viață socială.

Obiectele selectate pentru expoziție au fost divizate în două compartimente, unul dedicat obiectelor liturgice, iar cel de-al doilea – pieselor laice.

Piesele liturgice, în număr de 29 de exemplare, reprezintă mai multe tipuri de obiecte, cum ar fi ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, vase pentru împărtășanie, cădelnițe, sfeșnice. Un loc aparte îl ocupă „Evanghelia” publicată la Chișinău în anul 1855, ferecată cu aplice de argint, executate în atelierul de giuvaiericale de la Orhei.

Piesele laice, care întrunesc 210 exemplare, sunt eșalonate în vitrine pe categorii de obiecte: vase ce țin de servirea ceaiului și a cafelei, pahare de diferite forme, tacâmuri, podoabe, diferite vaze și bomboniere, tabachere și port-țigarete. Toate acestea au fost selectate ținând cont de valoarea lor artistică și a tehnicilor de executare. Printre piesele cele mai timpurii se numără și un set din 4 păhăruțe cu picior, provenite din Imperiul Otoman, care poartă pe ele turaua sultanului. Menționăm de asemenea prezența în expoziție a câtorva obiecte, care, pe lângă valoare artistică și intrinsecă, au și valoare memorială. Dintre acestea face parte sfeșnicul care a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati (1786-1869) sau, aplicele primarului de Chișinău Carl Schmidt. Un interes deosebit îl reprezintă seturile de cuțite și furculițe, care poartă pe ele stema Basarabiei. Acestea au fost produse în Polonia, într-un atelier din Varșovia, la comanda autorităților locale din Basarabia în secolul al XIX-lea.

Pe pereți sunt amplasate panouri care reprezintă imaginile mărite ale unor piese aflate în expoziție, fiind completate de reproducerea extinsă a siglelor imprimate pe obiecte: mărci de atelier, mărcile meșterilor și titlul metalului.