#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Arheologia Republicii Moldova la 22 ani”

27 august – 16 septembrie 2013

De Ziua Independenței Republicii Moldova, la 27 august 2013, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a vernisat expoziția tematică „Arheologia Republicii Moldova la 22 ani".

„Arheologia Republicii Moldova la 22 ani”

Prin materialele de valoare deosebită, etalate în vitrinele expoziției, s-a încercat să se demonstreze că în cele peste două decenii de independență arheologia din Republica Moldova a dat dovadă de o nouă și consistentă sclipire.

Investigațiile arheologice sistematice, cercetările de salvare sau perieghetice au adus la lumina zilei sute de noi situri, anterior necunoscute. În câteva zeci dintre ele, cuprinzând perioade de la paleolitic și până în evul mediu tardiv și perioada premodernă, au fost efectuate săpături arheologice. Materialele descoperite în procesul cercetărilor au permis evidențierea în spațiul pruto-nistrean a unor noi culturi arheologice, cum ar fi cultura neolitică Criș, cultura dacilor liberi etc.

Cele mai importante materiale, rezultate din cercetările întreprinse în acești ani de către echipele de arheologi (Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM; Muzeul Național de Istorie a Moldovei; Universitatea de Stat din Moldova; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă"; Agenția Națională Arheologică de pe lângă Ministerul Culturii al Republicii Moldova), au fost expuse în expoziția de bază a Muzeului nostru, altele au fost etalate în cadrul numeroaselor expoziții tematice ale instituției.

De rând cu expozițiile naționale, materialele arheologice descoperite în siturile din Republica Moldova, au fost incluse în cadrul unor expoziții internaționale, organizate în centre științifice și muzee din România, SUA, Germania, Marea Britanie, Italia, Grecia etc., fiind înalt apreciate de comunitatea științifică și de către oamenii de cultură, bucurându-se de evaluări elogioase.

În această perioadă de timp a fost elaborată o legislație nouă și reglementări ce țin de cercetarea și protecția patrimoniului arheologic. Au apărut noi direcții de cercetare, anterior nevalorificate: arheologia bisericească și arheologia urbană.

Despre importanța vestigiilor arheologice descoperite în acești ani în Republica Moldova mărturisesc și numeroasele proiectele internaționale, cu participarea unor specialiști notorii de la instituții de cercetare din Europa și SUA, pentru elucidarea multiplelor aspecte ce țin de evoluția și dezvoltarea comunităților umane din perioada preistorică și antică. Rezultatele acestor cercetări pluridisciplinare au fost incluse în circuitul științific și cultural prin publicarea unui număr impresionant de lucrări de sinteză academică, enciclopedii, lucrări monografice, studii și articole, care au văzut lumina în țară și peste hotare. Unele dintre ele au fost distinse cu importante premii naționale și internaționale.