#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Arhitectul Valentin Voițehovski – file din creație”

9 august – 9 septembrie 2012

Expoziția este dedicată comemorării a 35 de ani de la trecerea în neființă a arhitectului V. Voițehovski (1909-1977) și este un omagiu adânc adus acestei personalități, ce a contribuit mult la reconstrucția Chișinăului postbelic și la edificarea multor orașe ale republicii.

În baza proiectelor sale la Chișinău au fost construite circa 100 de clădiri, printre care cea a cinematografului „Patria" (1951), clădirile primului microraion de la Botanica (1952-1962), edificiul Ministerului Industriei Alimentare (1953), blocurile de studii ale Universității de Medicină „N. Testemițeanu" (1956-1962), clădirile microraionului IV de la Râșcani (1961), a Filarmonicii de Stat „S. Lunchevici" din Moldova (1962), un șir de blocuri locative de pe bulevardul Ştefan cel Mare din Chișinău și multe blocuri locative, școli, cinematografe din orașele Bălți și Soroca. În opera sa Voițehovski a folosit motive ale arhitecturii populare moldovenești, obținând o îmbinare armonioasă a lor cu stilizarea potrivită a materialelor locale. Bazându-se pe tradițiile arhitecturii bizantine V. Voițehovski folosea la fațadele edificiilor în scopuri decorative elemente de ceramică glazurată. V. Voițehovski a stat la leagănul arhitecturii sovietice moldovenești, a construit împreună cu puținii arhitecți din pleiada sa o școală de arhitectură națională.

În cadrul expoziției sunt prezentate fotografii și documente inedite din colecțiile muzeale și particulare. O valoroasă colecție este și cea din patrimoniul MNAIM, privitoare la activitatea familiei Andronache (Andrunachevici) - Stadnițki, ce dezvăluie biografia soției marelui arhitect - Tatiana Alexandru, cunoscută pianistă și profesoară la Conservatorul de Stat din Chișinău, fiica renumitei pianiste din Basarabia, Antonina Stadnițki - Andronache. Un rol important în expoziție îi revine și compartimentului legat de dezvoltarea orașului Soroca, orașul de baștină al arhitectului V. Voițehovschi.

Din material autentic demonstrativ (proiecte, schițe, machete) este prezentat un singur proiect original - clădirea fostului Sovnarhoz (în prezent Ministerul Industriei), amplasat pe bulevardul Ştefan cel Mare. Mulți ani acest proiect s-a păstrat în patrimoniul Casei memoriale „A. V. Şciusev", actualmente se află în patrimoniul MNAIM. Această lucrare a arhitectului constituie nucleul de bază al expoziției.