#Exponatul Lunii

Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost nobilă Anastasia Dmitrievna Rizo, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prosforelor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Pe vignetă, realizată în 1911 la atelierul fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, ale profesoarei V. E. Bejerian și ale preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. O personalitate remarcabilă este Praskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
În 1911, școala număra 648 eleve repartizate în 17 clase. Biblioteca instituției cuprindea 7414 volume, dintre care 3955 pentru eleve și 3459 pentru profesori. Absolventele, devenite soții de preoți sau învățătoare în școli rurale și urbane, contribuiau la răspândirea credinței și a educației morale, consolidând rolul cultural și spiritual al școlii.
Pe verso-ul vignetei se află eticheta „Magazin și atelier de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat".
Această vignetă unică a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.

Tur Virtual

Expoziții

„Arhitectul Valentin Voițehovski – file din creație”

9 august – 9 septembrie 2012

Expoziția este dedicată comemorării a 35 de ani de la trecerea în neființă a arhitectului V. Voițehovski (1909-1977) și este un omagiu adânc adus acestei personalități, ce a contribuit mult la reconstrucția Chișinăului postbelic și la edificarea multor orașe ale republicii.

În baza proiectelor sale la Chișinău au fost construite circa 100 de clădiri, printre care cea a cinematografului „Patria" (1951), clădirile primului microraion de la Botanica (1952-1962), edificiul Ministerului Industriei Alimentare (1953), blocurile de studii ale Universității de Medicină „N. Testemițeanu" (1956-1962), clădirile microraionului IV de la Râșcani (1961), a Filarmonicii de Stat „S. Lunchevici" din Moldova (1962), un șir de blocuri locative de pe bulevardul Ştefan cel Mare din Chișinău și multe blocuri locative, școli, cinematografe din orașele Bălți și Soroca. În opera sa Voițehovski a folosit motive ale arhitecturii populare moldovenești, obținând o îmbinare armonioasă a lor cu stilizarea potrivită a materialelor locale. Bazându-se pe tradițiile arhitecturii bizantine V. Voițehovski folosea la fațadele edificiilor în scopuri decorative elemente de ceramică glazurată. V. Voițehovski a stat la leagănul arhitecturii sovietice moldovenești, a construit împreună cu puținii arhitecți din pleiada sa o școală de arhitectură națională.

În cadrul expoziției sunt prezentate fotografii și documente inedite din colecțiile muzeale și particulare. O valoroasă colecție este și cea din patrimoniul MNAIM, privitoare la activitatea familiei Andronache (Andrunachevici) - Stadnițki, ce dezvăluie biografia soției marelui arhitect - Tatiana Alexandru, cunoscută pianistă și profesoară la Conservatorul de Stat din Chișinău, fiica renumitei pianiste din Basarabia, Antonina Stadnițki - Andronache. Un rol important în expoziție îi revine și compartimentului legat de dezvoltarea orașului Soroca, orașul de baștină al arhitectului V. Voițehovschi.

Din material autentic demonstrativ (proiecte, schițe, machete) este prezentat un singur proiect original - clădirea fostului Sovnarhoz (în prezent Ministerul Industriei), amplasat pe bulevardul Ştefan cel Mare. Mulți ani acest proiect s-a păstrat în patrimoniul Casei memoriale „A. V. Şciusev", actualmente se află în patrimoniul MNAIM. Această lucrare a arhitectului constituie nucleul de bază al expoziției.