Piesa reprezintă partea inferioară a piciorului unei mese festive, confectiontă din marmură alb-gri. În partea superioară este prevăzută cu o proeminență asemănătoatre unui capiteliu al ordinului doric, pe platforma orizontală a căruia este o adâncitură gravată, pătrată, prevăzută pentru fixarea celei de-a doua părți a picioruui (cea superioară). Partea inferioară a piciorului este executată în stil antropomorf, în opinia noastră, având două variante de identificare a personajului. Prima ar sugera imaginea capului tânărului Heracle (Heracles - Ἡρακλῆς) (fără barbă), cel mai iubit erou al antichității, care poartă pe cap blana leului din Nemeea - Λέων της Νεμέας, un monstru vicios din mitologia greacă, care a trăit în Nemeea și, în cele din urmă, a fost ucis de către Heracles. Prima muncă a lui Heracles - din cele douăsprezece, stabilite de către regele Euristeu (vărul său) - a fost să ucidă leul din Nemeea și să aducă regelui blana sa. Din mitologia greacă mai este cunoscut faptul că leul din Nemeea lua chipul unei femei frumoase, pentru a-i ademeni pe oamenii din satele vecine, care doreau să salveze fata aflată în primejdie. După intrarea în peșteră, omul vedea o femeie, care se prefăcea, de obicei, că e rănită și se grăbea s-o ajute. Când acesta se apropia foarte mult, femeia se transforma în leu și-l omora. Leul devora apoi omul, oferindu-i oasele lui Hades - ᾍδης, zeul Infernului, care trăia în împărăția umbrelor. Cea de a două variantă a reprezentării antropomorfe ar putea fi cea a lui Alexandru cel Mare, rege al Macedoniei în a doua jumătate a sec. IV a. Chr., unul din cei mai vestiți eroi ai lumii grecești, care este reprezentat, pe unele imagini, cu chipul lui Heracles - având blana leului pe el. Unii cercetători consideră obiceiul purtării blănii leului ucis drept semn al puterii regale. Chiar însuși cuvântul βασιλεύς, tradus din greaca veche, înseamnă „cel ce merge pe calea leului", adică rege. Acest titlu era purtat de regii greci din perioada homerică, iar mai târziu, începând cu sec. VII p.Chr., - de către regii bizantini.

Piesa ar putea fi datată cu sec. V-VI p. Chr., iar posibila provenință ar fi Asia Mică.

Ea se află în colecția Muzeului de circa 10 ani. Suportul din granit gri nu aparține piesei originale.

Caracteristicile metrice: H: 330 mm; LA: 112 mm.