#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Expoziții

„Arta prelucrării osului din preistorie până în perioada premodernă”

10-30 noiembrie 2011

Cantitățile mari de materie primă obținute grație creșterii animalelor și practicării vânătorii, au stimulat, din cele mai vechi timpuri, prelucrarea osului și cornului. Această preocupare a evoluat de la o simplă îndeletnicire casnică la o adevărată artă, în care piesele sunt realizate cu multă meticulozitate, măiestrie, simț estetic și gust artistic. Fiind ușor de prelucrat, osul și cornul au oferit o mare libertate de exprimare, permițând crearea unei game impresionante de obiecte, prin utilizarea multiplelor tehnici cum ar fi tăierea, șlefuirea, gravarea, găurirea etc. Stațiunile din paleolitic și neo-eneolitic de la Trinca, Butești, Cosăuți și Brânzeni, așezările și necropolele de la Trifăuți, Săcărăuca, Dănceni, Ruseștii Noi, Costești, Vulcănești, Giurgiulești ș.a., dar și cele din epoca bronzului, a fierului timpuriu și din evul mediu, oferă cea mai mare gamă de materiale, dar și de piese de artă și podoabă, obiecte exotice de o rară frumusețe și diversitate.

Expoziția „Arta prelucrării osului din preistorie până în perioada premodernă" reunește cele mai reprezentative piese - unelte și obiecte din os, corn și din colți de mistreț - descoperite în rezultatul investigațiilor arheologice din a doua jumătate a secolului al XX-lea și începutul secolului XXI în stațiunile, așezările și necropolele din spațiul pruto-nistrean, din paleolitic și până în epoca medievală. Acestea pot fi încadrate în categoria uneltelor de muncă, a armelor, a pieselor de artă sau a podoabelor.

Din categoria uneltelor din os, cele mai frecvent descoperite sunt străpungătoarele de diferite dimensiuni, dăltițele și pumnalele ornamentate, precum și acele. Din corn erau tăiate brăzdare, suporturi pentru săpăligi cu tăiș din piatră, suporturi pentru seceri cu lame din silex și obsidian, plantatoare, suporturi pentru topoare înmănușate sau dălți, mânere pentru unelte cu tăișul din piatră, bronz sau fier. Din pereții oaselor mari erau confecționate dălți, răzuitoare din omoplați pentru prelucrarea pieilor, spatule plate pentru netezirea vaselor sau pentru decorare, săgeți, vârfuri de sulițe și lance, ace simple sau cu capul perforat, cârlige de undițe, harpoane etc. Un loc aparte îl dețin piesele de artă și de podoabă - pandantive antropomorfe din os, aplice, nasturi, mărgele etc. care, ca forme și motive, se încadrează în categoria de obiecte ce reflectă gusturile artistice și estetice ale băștinașilor.

#Exponatul Lunii

Ilustrate cu tematică pascală

„Arta prelucrării osului din preistorie până în perioada premodernă”

10-30 noiembrie 2011

#Exponatul Lunii