#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Astrofizicianul Nicolae DONICI - 150 ani de Lumină”

15 septembrie – 15 octombrie 2024

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău și Fundația „Heritage 21", va fi găzduită expoziția intitulată „Astrofizicianul Nicolae Donici - 150 ani de Lumină".

Această inițiativă urmărește să prezinte într-un mod accesibil și concis viața și realizările remarcabile ale savantului Nicolae Donici (1/13 septembrie 1874 - 21 noiembrie 1960), descendent dintr-o veche familie nobiliară din Moldova. Donici a fost un pionier în studiul astronomiei, recunoscut la nivel internațional ca membru de onoare al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Universității din Coimbra, Portugalia, și unul dintre primii membri ai Uniunii Astronomice Internaționale. Cercetările sale asupra eclipselor solare și a fenomenelor cosmice i-au adus aprecierea comunității științifice mondiale.

Unul dintre momentele de referință în activitatea sa științifică este înființarea, în 1908, a unui observator astronomic privat la Dubăsarii Vechi, pe moșia mătușii sale. Dedicat cercetării fenomenelor astrale, acest observator a devenit cunoscut la nivel internațional datorită ingeniozității lui Donici în adaptarea și perfecționarea echipamentelor. Printre realizările sale notabile se numără construirea în 1909 a unui spectroheliograf, utilizat pentru a fotografia cromosfera solară în raze K (calciu), fiind astfel singurul astfel de echipament din Europa de Est la acea vreme. Cercetările sale detaliate asupra granulelor fotosferice, flocoalelor cromosferice și protuberanțelor solare au contribuit semnificativ la avansarea cunoașterii științifice în domeniu.

Expoziția aduce în prim-plan și contribuția lui Nicolae Donici la Uniunea Astronomică Internațională (UAI), unde a avut o participare remarcabilă. El a fost un membru activ al mai multor comisii științifice, precum Comisia de Fizică Solară și Comisia Eclipselor Solare. Donici a participat la toate cele opt congrese UAI organizate între 1922 și 1955, în locații precum Roma, Cambridge, Leiden, Paris și Stockholm. În cadrul congresului de la Paris din 1935, el a prezentat rezultatele cercetărilor sale privind atmosfera solară, realizate la Observatorul său din Dubăsarii Vechi. Propunerea sa ca studiul luminii zodiacale să fie inclus în programul Comisiei pentru atmosfera solară a fost adoptată, consolidând astfel poziția sa de lider în cercetările astronomice internaționale.

Cele 20 de panouri ale expoziției oferă o incursiune amplă în viața și opera sa, dezvăluind importanța sa ca pionier al astronomiei mondiale și rolul său în dezvoltarea cercetărilor solare. Prin intermediul acestor materiale, vizitatorii vor putea înțelege nu doar realizările științifice ale lui Nicolae Donici, dar și moștenirea sa durabilă pentru știința mondială.

Expoziția poate fi văzută între 15 septembrie - 15 octombrie 2024, pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.