Expoziția este rezultatul cercetării colecției de orologerie din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Cele 150 de ceasuri, expuse publicului vizitator, dezvăluie evoluția mijloacelor de măsurat a timpului și a producătorilor acestora, or din antichitate aceasta a fost preocuparea și pasiunea omului.

Piesa de rezistență a expoziției este ceasul, ca obiect de patrimoniu, remarcabilă atât prin tehnica sofisticată și valoarea materialelor utilizate, precum și prin personalitatea deținătorilor acestora. Este o expoziție de pionierat, or pentru prima dată este expusă o bună parte din colecția de ceasuri (peste două sute de piese), constituită din diverse tipuri de ceasuri după modelul de funcționare și cel de utilizare.

Piesele care alcătuiesc fondul de bază al expoziției sunt autentice, originale, o parte din ele au fost supuse procedurii de restaurare și conservare, drept urmare o parte sunt funcționale. Cronologic, expoziția se încadrează în perioada sfârșitul sec. XVIII - mijlocul sec. XX.

Tipologic, cele mai atractive sunt pendulele de perete și de podea din secolele XIX - prima jumătate a sec. XX, a căror mecanisme sunt adăpostite în impresionante cutii (tip mobilă), ale renumiților ceasornicari și firme precum Gustav Becker, Junghans, Philip Haas, Le roi à Paris, Lenzkirch, ș.a. În ambianța spațiului muzeal sunt expuse o parte din piesele de orologerie cu o valoare istorică: ceasul de perete de la Şcoala Reală din Chișinău (a lui M. Karcevski), ceasul de perete din sediul primului club muncitoresc din orașul Balta, ceasul de la Gara din orașul Tighina (Bender). O încărcătură aparte are ceasul de perete din familia lui Ivan Şpiller, un renumit ceasornicar din Chișinău cu origini austriece, care la mijlocul secolului al XIX-lea deținea unul din cele mai mari și bogate magazine de ceasuri din oraș. A fost unul din meșterii care a „îngrijit" ceasul de pe Arcul de Triumf în perioada anilor 1842-1849 și 1853-1862.

O istorie nu mai puțin interesantă o au ceasurile de birou și de șemineu, urmate de cele de buzunar, considerate inițial ca un accesoriu vestimentar pentru bărbați, ulterior fiind înlocuite cu cele de mână.

Un loc aparte în spațiul muzeal îl ocupă ceasurile cu valoare memorială: al Zinaidei Radu-Maiorova (1890-?) și Dumitru Remenco (1895-1940), basarabeni, participanți în Marele Război (1914-1918), al academicianului Nicolae Dimo (1873-1959), al scriitorul Petrea Darienco (1923-1976), al renumitului arheolog și muzeograf Vsevolod Marchevici (1917-1997), al muzicologului Serafim Buzilă (1937-1998) ș.a.

Demersul expozițional este completat de mini-interioare de epocă și imagini fotografice.