#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Ceasul de-a lungul timpului"

18 mai 2017 – 18 mai 2018

Expoziția este rezultatul cercetării colecției de orologerie din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Cele 150 de ceasuri, expuse publicului vizitator, dezvăluie evoluția mijloacelor de măsurat a timpului și a producătorilor acestora, or din antichitate aceasta a fost preocuparea și pasiunea omului.

Piesa de rezistență a expoziției este ceasul, ca obiect de patrimoniu, remarcabilă atât prin tehnica sofisticată și valoarea materialelor utilizate, precum și prin personalitatea deținătorilor acestora. Este o expoziție de pionierat, or pentru prima dată este expusă o bună parte din colecția de ceasuri (peste două sute de piese), constituită din diverse tipuri de ceasuri după modelul de funcționare și cel de utilizare.

Piesele care alcătuiesc fondul de bază al expoziției sunt autentice, originale, o parte din ele au fost supuse procedurii de restaurare și conservare, drept urmare o parte sunt funcționale. Cronologic, expoziția se încadrează în perioada sfârșitul sec. XVIII - mijlocul sec. XX.

Tipologic, cele mai atractive sunt pendulele de perete și de podea din secolele XIX - prima jumătate a sec. XX, a căror mecanisme sunt adăpostite în impresionante cutii (tip mobilă), ale renumiților ceasornicari și firme precum Gustav Becker, Junghans, Philip Haas, Le roi à Paris, Lenzkirch, ș.a. În ambianța spațiului muzeal sunt expuse o parte din piesele de orologerie cu o valoare istorică: ceasul de perete de la Şcoala Reală din Chișinău (a lui M. Karcevski), ceasul de perete din sediul primului club muncitoresc din orașul Balta, ceasul de la Gara din orașul Tighina (Bender). O încărcătură aparte are ceasul de perete din familia lui Ivan Şpiller, un renumit ceasornicar din Chișinău cu origini austriece, care la mijlocul secolului al XIX-lea deținea unul din cele mai mari și bogate magazine de ceasuri din oraș. A fost unul din meșterii care a „îngrijit" ceasul de pe Arcul de Triumf în perioada anilor 1842-1849 și 1853-1862.

O istorie nu mai puțin interesantă o au ceasurile de birou și de șemineu, urmate de cele de buzunar, considerate inițial ca un accesoriu vestimentar pentru bărbați, ulterior fiind înlocuite cu cele de mână.

Un loc aparte în spațiul muzeal îl ocupă ceasurile cu valoare memorială: al Zinaidei Radu-Maiorova (1890-?) și Dumitru Remenco (1895-1940), basarabeni, participanți în Marele Război (1914-1918), al academicianului Nicolae Dimo (1873-1959), al scriitorul Petrea Darienco (1923-1976), al renumitului arheolog și muzeograf Vsevolod Marchevici (1917-1997), al muzicologului Serafim Buzilă (1937-1998) ș.a.

Demersul expozițional este completat de mini-interioare de epocă și imagini fotografice.