#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

„Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”

6 decembrie 2023 – 20 ianuarie 2024

„Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”, prima lege fundamentală care a legiferat organizarea statală, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, va fi sărbătorit la Chișinău, în cadrul unei expoziții tematice de documente și fotografii organizate de Curtea Constituțională a României și de Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Deschiderea expoziției dedicate împlinirii a 100 de ani de la adoptarea Constituției din 1923 va avea loc în cadrul unui vernisaj organizat miercuri, 6 decembrie 2023, ora 11.00, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, cu participarea reprezentanților Președinției Republicii Moldova, ai Parlamentului și ai Guvernului, a judecătorilor Curții Constituționale a României și ai Curții Constituționale a Republicii Moldova, precum și ai Academiei de Științe a Moldovei și ai Universității de Stat din Moldova.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 6 decembrie 2023 – 20 ianuarie 2024, în Sala Unirii a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, iar în cadrul expoziției, vor fi prezentate exemplarul original al Constituțiunii din 1923, precum și cel al Constituțiunii Române din 1866, cu sprijinul partenerilor instituționali ai evenimentului: Administrația Prezidențială a României – Muzeul Național Cotroceni, Banca Națională a României și Biblioteca Metropolitană București.

Constituțiunea din 1923 a fost adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat, întrunite ca Adunări Naționale Constituante în Parlamentul de la București, în ședințele din 26 și 27 martie 1923, fiind promulgată de Regele Ferdinand prin Decretul regal nr. 1360 din 28 martie 1923 contrasemnat de Președintele Consiliului de Miniştri, Ion I. C. Brătianu, şi de 14 miniştri, şi a fost publicată în "Monitorul Oficial" nr. 282 din 29 martie 1923.

România și Republica Moldova sunt unite așadar, nu doar prin istorie, credință, limbă și tradiții comune, ci împart azi, un moment unic din istoria lor constituțională și statală. Pentru România și Republica Moldova, Constituția din 1923 este zestrea comună constituțională democratică care păstrează pentru cunoașterea generațiilor viitoare, de pe ambele maluri ale Prutului, rădăcini constituționale comune și le arată un viitor european comun.

În considerarea importanței sale pentru istoria constituțională comună, Curtea Constituțională a României, garantul supremației Constituției, a declarat prin hotărârea plenului din data de 18 ianuarie a.c., anul 2023 - Anul „Centenarului Constituției României Întregite” și a organizat cu acest prilej aniversar, o Adunare solemnă la Palatul Parlamentului din București, în data de 27 martie 2023, cu participarea Președintelui României, a Președinților Senatului și Camerei Deputaților, a Prim-ministrului și a membrilor Guvernului României, a judecătorilor Curților Constituționale de la București și Chișinău, a reprezentanților Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române și a reprezentanților celorlalte culte și ai corpului diplomatic.