#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Expoziții

„Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”

6 decembrie 2023 – 20 ianuarie 2024

„Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”, prima lege fundamentală care a legiferat organizarea statală, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, va fi sărbătorit la Chișinău, în cadrul unei expoziții tematice de documente și fotografii organizate de Curtea Constituțională a României și de Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Deschiderea expoziției dedicate împlinirii a 100 de ani de la adoptarea Constituției din 1923 va avea loc în cadrul unui vernisaj organizat miercuri, 6 decembrie 2023, ora 11.00, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, cu participarea reprezentanților Președinției Republicii Moldova, ai Parlamentului și ai Guvernului, a judecătorilor Curții Constituționale a României și ai Curții Constituționale a Republicii Moldova, precum și ai Academiei de Științe a Moldovei și ai Universității de Stat din Moldova.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 6 decembrie 2023 – 20 ianuarie 2024, în Sala Unirii a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, iar în cadrul expoziției, vor fi prezentate exemplarul original al Constituțiunii din 1923, precum și cel al Constituțiunii Române din 1866, cu sprijinul partenerilor instituționali ai evenimentului: Administrația Prezidențială a României – Muzeul Național Cotroceni, Banca Națională a României și Biblioteca Metropolitană București.

Constituțiunea din 1923 a fost adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat, întrunite ca Adunări Naționale Constituante în Parlamentul de la București, în ședințele din 26 și 27 martie 1923, fiind promulgată de Regele Ferdinand prin Decretul regal nr. 1360 din 28 martie 1923 contrasemnat de Președintele Consiliului de Miniştri, Ion I. C. Brătianu, şi de 14 miniştri, şi a fost publicată în "Monitorul Oficial" nr. 282 din 29 martie 1923.

România și Republica Moldova sunt unite așadar, nu doar prin istorie, credință, limbă și tradiții comune, ci împart azi, un moment unic din istoria lor constituțională și statală. Pentru România și Republica Moldova, Constituția din 1923 este zestrea comună constituțională democratică care păstrează pentru cunoașterea generațiilor viitoare, de pe ambele maluri ale Prutului, rădăcini constituționale comune și le arată un viitor european comun.

În considerarea importanței sale pentru istoria constituțională comună, Curtea Constituțională a României, garantul supremației Constituției, a declarat prin hotărârea plenului din data de 18 ianuarie a.c., anul 2023 - Anul „Centenarului Constituției României Întregite” și a organizat cu acest prilej aniversar, o Adunare solemnă la Palatul Parlamentului din București, în data de 27 martie 2023, cu participarea Președintelui României, a Președinților Senatului și Camerei Deputaților, a Prim-ministrului și a membrilor Guvernului României, a judecătorilor Curților Constituționale de la București și Chișinău, a reprezentanților Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române și a reprezentanților celorlalte culte și ai corpului diplomatic.