#Exponatul Lunii

Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.

Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.

Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".

Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.

Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.

Tur Virtual

Expoziții

Compartimentul „Istorie antică și ev mediu timpuriu”

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Epoca romană este reprezentată prin variate piese, printre care și un set de vase romane din bronz și din lut, descoperite într-un mormânt sarmatic de lângă satul Olănești, raionul Ştefan-Vodă, între care și o raritate - un vas de lut în formă de berbec.

Secolelor I-III p. Chr. aparțin multiple vase din lut cenușiu, podoabe din pietre semiprețioase, os și scoici, agrafe din metale nobile.

Compartimentul „Istorie antică și ev mediu timpuriu”

În urma invaziilor din perioada marilor migrații ale popoarelor și dispariției culturii Sântana de Mureș-Černeahov (secolele III-IV p. Chr.), spațiul actual al Republicii Moldova a fost cumplit devastat. Ca rezultat, are loc degradarea tuturor sferelor vieții economice și sociale a băștinașilor. În secolul al VI-lea, în teritoriile locuite de populația romanică rarefiată pătrund triburile slavilor care se deplasau spre Balcani. Sub influența acestora au loc schimbări în cultura materială a romanicilor.

Așezările sunt de mici dimensiuni. Populația locuiește în case de tip semi-bordei, încălzite de cuptoare din piatră. Principalele preocupări sunt agricultura și creșterea animalelor. Un anumit rol în viața cotidiană îl au meșteșugurile. Spre deosebire de perioada anterioară, vesela este prelucrată manual, fără utilizarea roții olarului. Cele mai multe unelte de muncă sunt confecționate din os, corn și piatră. Piesele din metal sunt foarte rare, însă nu lipsesc.

Materialele arheologice din secolele VI-VII p. Chr., descoperite în procesul investigațiilor în mai multe așezări și necropole din spațiul pruto-nistrean, reflectă viața și activitatea romanicilor de răsărit și a alogenilor într-o perioadă marcată de importante transformări social-economice și culturale.

Aceste descoperiri mărturisesc despre existența anumitor relații de schimb ale romanicilor răsăriteni cu comunitățile limitrofe, în special cu Imperiul Bizantin. Printre acestea menționăm amforele și vasele modelate la roata olarului, podoabe din bronz, monede etc.

Epoca Evului Mediu timpuriu este reprezentată prin cultura materială - vase, unelte de muncă, podoabe și piese vestimentare, cruci-encolpioane - a fondatorilor primelor formațiuni prestatale (sec. IX-XII) și statale timpurii (sec. XIII-XIV).