#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

Compartimentul Istorie Medievală (sec. XIII-XVIII)

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Compartimentul este consacrat culturii materiale a secolelor XIII-XVI, care reprezintă perioada constituirii și evoluției statului medieval Moldova. Circuitul expozițional debutează cu o serie de obiecte provenite de la Costești, oraș medieval al Hoardei de Aur, ce a existat câteva decenii la mijlocul secolului XIV, ca centru meșteșugăresc și comercial, cu populație eterogenă adusă de tătaro-mongoli din alte zone.

Un spațiu amplu este rezervat vestigiilor arheologice descoperite la Orheiul Vechi, dintre care menționăm podoabe, ceramică de lux, ceramică uzuală, arhitecturală, monede, care confirmă caracterul urban al așezării și prosperitatea acestui oraș. Un alt grup de piese de patrimoniu reflectă „epoca de tranziție" și perioada moldovenească a Orheiului Vechi. Intensa viață comercială a Ţării Moldovei este reprezentată de un șir de descoperiri monetare. Menționăm depozitul de lingouri-sommi de argint din sec. al XIV-lea, găsit la Orheiul Vechi, tezaurele monetare provenite de la Chișinău și Criuleni, (sec. XVI-XVII), care atestă o mare varietate de emisiuni monetare.

Lupta pentru apărarea ființei naționale a statului medieval a constituit o permanentă preocupare în perioada evului mediu. Faptele de luptă ale lui Ştefan cel Mare au dus faima domnitorului în întreaga Europă. Despre aceste momente de glorie vin să ne amintească colecția de arme și echipament militar din expoziție: zale, coif, spadă, arbaletă, halebardă. Din această colecție fac parte și tunurile de la Orheiul Vechi, datate cu sec. XV, exponate unicat pentru spațiul pruto-nistrean.

În secolul al XVIII-lea teritoriul Moldovei se transformă într-o arenă a războaielor ruso-turce. Acele timpuri și evenimente sunt scoase în evidență prin colecția de arme albe și de foc, echipament militar, medalii și hărți.

Ultimul segment al compartimentului dat este consacrat culturii spirituale, care este ilustrată printr-o serie de cărți religioase, icoane, cruci, vestigii arheologice provenite de la mănăstirea Căpiana, tipărituri cu caracter laic, precum și obiecte de epocă.