#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Expoziții

Compartimentul „Războiul al Doilea Mondial și represiunile staliniste”

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Compartimentul reunește mărturii documentare despre al Doilea Război Mondial și represiunile politice din perioada dictaturii staliniste.

Numeroase fotografii, documente, piese de vestimentație militară, scrisori de pe front, obiecte ale foștilor combatanți reconstituie calvarul războiului care a provocat moartea a milioane de oameni și a cauzat pierderi materiale incomensurabile.

Compartimentul „Războiul al Doilea Mondial și represiunile staliniste”

Printre relicvele expuse sunt: imaginea fotografică a comandantului regimentului 12 dorabanți Gh. Niculescu, primul colonel român căzut în luptele de la Ţiganca la 9 iulie 1941; scrisorile de pe front adresate soției de către E. Filatov, ostaș în Armata Română; livretul militar ce a aparținut lui V. Sava, originar din com. Bardar, județul Lăpușna; imaginea fotografică și casca de aviator a lui S. Harhalup, doborât în ziua de 30 iunie 1941 în timpul unei lupte deasupra satului natal Valea Adâncă, raionul Camenca; bluza militară a marinarului I. Caimacan și epoleții colonelului L. Grecul, participanți la război în cadrul Armatei Sovietice.

Câteva piese muzeale amintesc de cel mai îngrozitor lagăr al morții – cel de lângă Auschwitz-Birkenau din Polonia, unde și-au găsit moartea peste 4 mln de oameni, reprezentanți a 27 de naționalități.

Alături prezentăm haina de deținut al lagărelor sovietice însoțită de un certificat pe numele lui Vasile Cojocaru, fost deținut politic, și o adeverință prin care se constată că Petru Cojocaru a fost împușcat în anul 1942 în lagărul din Mariinsk, reg. Kemerovo.

Același destin l-au avut zeci de mii de basarabeni care au cunoscut Gulag-ul sovietic. Pe parcursul a 11 ani, din 1940 până în 1951, în RSSM au fost operate trei deportări pe scară largă și zeci de arestări și deportări locale. În iunie 1941 au fost deportate 3470 de familii ale „elementelor antisovietice” (22 848 de persoane). În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, 11293 de familii, peste 35 mii de oameni, cei mai harnici și devotați pământului plugari, au fost ridicați cu forța, fiind trimiși la pierzanie în Siberia și alte regiuni îndepărtate ale imperiului sovietic. În 1951, ca urmare a desfășurării operației „Nord”, au fost silite să plece pe alte meleaguri 723 de familii ale sectanților-iehoviști – peste 2600 de persoane.

Expoziția include fotografii, scrisori din lagăre, liste ale averii confiscate, obiecte personale ale celor deportați, alte mărturii documentare despre destinul unor oameni care au cunoscut calvarul deportării cum ar fi: poetul Nicolae Ţurcanu, savantul Alexei Bârlădeanu, profesoara Ecaterina Dementieva, familia Buiuc din Chiperceni, Orhei; famila Baciu din Mereni, Anenii Noi; familia Berezovschi din Chișinău; Xenia Butnaru din Strășeni, soții Alexandra și Grigore Scafaru din Ciuciuleni, Nisporeni și mulți, mulți alții.

#Exponatul Lunii

Ilustrate cu tematică pascală

Compartimentul „Războiul al Doilea Mondial și represiunile staliniste”

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

#Exponatul Lunii