#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

Compartimentul „Războiul al Doilea Mondial și represiunile staliniste”

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Compartimentul reunește mărturii documentare despre al Doilea Război Mondial și represiunile politice din perioada dictaturii staliniste.

Numeroase fotografii, documente, piese de vestimentație militară, scrisori de pe front, obiecte ale foștilor combatanți reconstituie calvarul războiului care a provocat moartea a milioane de oameni și a cauzat pierderi materiale incomensurabile.

Compartimentul „Războiul al Doilea Mondial și represiunile staliniste”

Printre relicvele expuse sunt: imaginea fotografică a comandantului regimentului 12 dorabanți Gh. Niculescu, primul colonel român căzut în luptele de la Ţiganca la 9 iulie 1941; scrisorile de pe front adresate soției de către E. Filatov, ostaș în Armata Română; livretul militar ce a aparținut lui V. Sava, originar din com. Bardar, județul Lăpușna; imaginea fotografică și casca de aviator a lui S. Harhalup, doborât în ziua de 30 iunie 1941 în timpul unei lupte deasupra satului natal Valea Adâncă, raionul Camenca; bluza militară a marinarului I. Caimacan și epoleții colonelului L. Grecul, participanți la război în cadrul Armatei Sovietice.

Câteva piese muzeale amintesc de cel mai îngrozitor lagăr al morții – cel de lângă Auschwitz-Birkenau din Polonia, unde și-au găsit moartea peste 4 mln de oameni, reprezentanți a 27 de naționalități.

Alături prezentăm haina de deținut al lagărelor sovietice însoțită de un certificat pe numele lui Vasile Cojocaru, fost deținut politic, și o adeverință prin care se constată că Petru Cojocaru a fost împușcat în anul 1942 în lagărul din Mariinsk, reg. Kemerovo.

Același destin l-au avut zeci de mii de basarabeni care au cunoscut Gulag-ul sovietic. Pe parcursul a 11 ani, din 1940 până în 1951, în RSSM au fost operate trei deportări pe scară largă și zeci de arestări și deportări locale. În iunie 1941 au fost deportate 3470 de familii ale „elementelor antisovietice” (22 848 de persoane). În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, 11293 de familii, peste 35 mii de oameni, cei mai harnici și devotați pământului plugari, au fost ridicați cu forța, fiind trimiși la pierzanie în Siberia și alte regiuni îndepărtate ale imperiului sovietic. În 1951, ca urmare a desfășurării operației „Nord”, au fost silite să plece pe alte meleaguri 723 de familii ale sectanților-iehoviști – peste 2600 de persoane.

Expoziția include fotografii, scrisori din lagăre, liste ale averii confiscate, obiecte personale ale celor deportați, alte mărturii documentare despre destinul unor oameni care au cunoscut calvarul deportării cum ar fi: poetul Nicolae Ţurcanu, savantul Alexei Bârlădeanu, profesoara Ecaterina Dementieva, familia Buiuc din Chiperceni, Orhei; famila Baciu din Mereni, Anenii Noi; familia Berezovschi din Chișinău; Xenia Butnaru din Strășeni, soții Alexandra și Grigore Scafaru din Ciuciuleni, Nisporeni și mulți, mulți alții.