#Exponatul Lunii

Figurina antropomorfă aparține perioadei eneoliticului - mijlocul mileniului V î. Hr. Aceasta a fost descoperită în stare fragmentară, în timpul săpăturilor arheologice, efectuate de I. Manzura și B. Govedaritsa în anul 2012, în așezarea Cealîc, raionul Taraclia. Fragmentele figurinei au fost găsite printre bucățile de lipitură de lut ars, în partea sudică a unei locuințe, care, cel mai probabil, reprezenta un loc special, destinat desfășurării ceremoniilor religioase. Această ipoteză este susținută și de prezența în apropierea figurinei a șapte cupe de dimensiuni mici, decorate cu ornament incizat, care, se pare, erau folosite pentru libații rituale.

Figurina este realizată din pastă fină de lut, în amestec cu ceramică pisată, și are suprafața acoperită cu un strat de angobă de culoare maro deschis. Este realizată într-o manieră realistă, tradițională pentru cultura Gumelnița, și prezintă o figură feminină în poziție verticală, cu brațele îndoite și ridicate, în așa-numita ipostază de tip „Oranta", care este răspândită pe larg în tradiția iconografică ortodoxă, când este înfățișat chipul Maicii Domnului. Capul figurinei plasat pe un gât cilindric înalt are o formă aplatizată, nasul este reprezentat printr-un brâu vertical, iar ochii - prin două orificii. Corpul este turtit, extinzându-se brusc în partea inferioară. Pe suprafața corpului este bine reliefat pieptul și ombilicul. Fesele și picioarele sunt bine conturate și decorate într-o manieră voluminoasă. Suprafața feselor este ornamentată cu incizii în formă de spirale, iar coapsele - cu incizii verticale și oblice. Sub genunchi se observă câte un brâu orizontal, care, posibil, înfățișează partea superioară a încălțămintei de tipul unor cizme înalte. Pe brațe și în partea inferioară a corpului există orificii, destinate pentru agățarea unor accesorii.

Figurinele antropomorfe aparțin categoriei obiectelor de cult și, potrivit specialiștilor, sunt asociate cu diverse ceremonii ritualice. În siturile arheologice din epocile neoliticului și eneoliticului, acestea, de regulă, sunt găsite în contexte legate de lumea mitică a zeilor sau a strămoșilor de pe cealaltă lume. În locuințe, figurinele, de obicei, sunt descoperite lângă cuptoare sau vetre, adică în locuri situate la hotarul dintre lumi. În practica funerară din timpurile respective, figurinele feminine, de obicei, sunt asociate cu înmormântările copiilor sub 10-12 ani, care, conform viziunilor oamenilor străvechi, aparțin încă parțial celeilalte lumi. Se consideră că în structurile religioase ale agricultorilor preistorici, imaginile antropomorfe feminine erau corelate cu cultul fertilității și al renașterii. Acestea, posibil, înfățișau pe Marea Zeiță-Mamă sau zeitatea fertilității. Potrivit unor cercetători, figurinele antropomorfe, în general, ar putea fi asociate cultului strămoșilor.

Dimensiunile figurinei: Înălțimea - 195 mm, Lățimea maximă - 84 mm.
Apartenența culturală: Cultura Gumelnița A, Varianta Bolgrad-Aldeni,
Datarea: cca. 4600-4400 î.Hr

Tur Virtual

Expoziții

„CONTRASTE PLASTICE”

Ludmila Zastavniţchi-Şeremet

23 aprilie – 23 mai 2021

La cea de-a 50-a aniversare jubiliară, lectorul universitar de la Facultatea Textile şi Poligrafie din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, Ludmila Zastavniţchi-Şeremet, vernisează la Muzeul Național de Istorie a Moldovei expoziția personală de pictură cu genericul „Contraste plastice". Aceasta cuprinde peste 30 de lucrări realizate în tehnica acuarelei (2020-2021) și pastel (efectuate în 2011 și dedicate stilului cubism). Lucrările reprezintă libertatea culorilor de apă pe pânză sau hârtie, efectul, fluiditatea, spontaneitatea culorilor, gestul pictural care inspiră spre a crea cât mai multe lucrări. Autoarea este admirator al naturii, florilor, obiectelor tradiționale, stilizate prin forme, linii, culoare, cu impact major în compozițiile lucrărilor prezentate.

Autorul expoziției este artist plastic, lector universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei (1995-prezent), membru a Uniunii artiștilor plastici din Moldova (din 2007). Născută la 3 aprilie 1971, în Sângerei, Ludmila Zastavniţchi-Şeremet își face studiile la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă", facultatea „Arte Plastice și Design" (1991-1995) și studiile de masterat la specialitatea „Design Industrial", Facultatea Industria Ușoară, UTM (1999-2000). A lansat primul album de pictură în 2013 şi a participat la programe TV cu N. Canțer, emisiunea „Atelier". Lucrările ei sunt etalate în sălile de curs din facultate unde activează și sunt prezente în colecții particulare din SUA, Germania, România, Rusia, Moldova.

Este participant frecvent, din 2000, al expozițiilor de grup a UAP Moldova, în cadrul evenimentelor republicane și internaționale cum sunt „Saloanele de primăvară", „Autumnale", „Saloanele Moldovei" Chișinău-Bacău, România, la centrul expozițional C. Brâncuși din Chișinău, Salonul Profesorilor de Arte Vizuale din Chișinău Moldova.

Prima expoziție personală de pictură a realizat-o la centrul expozițional „C. Brâncuși" din Chișinău, în anul 2008. Ulterior, lucrările sale au fost prezentate la Biblioteca Națională (2008), Biblioteca municipală „B.-P. Hașdeu" din Chișinău (2010), la Galeria de artă „Atrium" Chișinău (2013) și la Alianța franceză din Moldova (2015).
Activitatea profesională a fost marcată de câteva nominalizări în cadrul „Autumnalei 2010" și „Saloanele Moldovei 2012".

Expoziția poate fi admirată în holul de la etajul Muzeului Național de Istorie a Moldovei în perioada 23 aprilie - 23 mai 2021.

Vernisajul va fi realizat on-line în data de 23 aprilie 2021, ora 13.00, pe pagina de Facebook a muzeului.