#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

„Cotidianul copilăriei și adolescenței în regiunea Dunării”

12 iunie - 30 iulie 2026

Expoziția „Cotidianul copilăriei și adolescenței în regiunea Dunării" invită vizitatorii într-o călătorie prin șase țări dunărene - Croația, Ungaria, Slovacia, Germania, România și Republica Moldova - pentru a descoperi diversitatea experiențelor copilăriei și adolescenței în secolul XX. Prin fotografii, obiecte și povești personale, expoziția conturează o imagine stratificată a maturizării, dezvăluind un mozaic de trăiri: de la jocurile fără griji și prieteniile copilăriei, la experiențe de muncă, migrație și pierdere.

Asociem adesea Europa cu clădiri impunătoare, evenimente istorice marcante sau curente intelectuale marcante, precum Iluminismul. Dar Europa se regăsește mai ales în viața de zi cu zi - în gesturi, obiceiuri și acțiuni cărora, la început, nu le atribuim nicio semnificație, tocmai pentru că par atât de firești. Experiențele copilăriei și adolescenței au fost și rămân definitorii în acest sens.

Demersul expozițional pornește de la ideea că patrimoniul european nu se construiește exclusiv prin evenimente istorice mari, ci în principal prin poveștile mici, personale - amintiri, relații, obiecte și spații care dau formă copilăriei. Expoziția creează un spațiu de reflecție și dialog între trecut și prezent, între experiența individuală și memoria colectivă.

Privind copilăriile din regiunea Dunării, aflăm despre trecut, dar și despre prezentul nostru comun. Experiențele copilăriei ne modelează identitatea ca adulți, acestea fiind la fel de diverse ca însăși regiunea dunăreană. În funcție de perioadă și de contextul social sau cultural, copilăriile pot fi lipsite de griji, marcate de traumă, de refugiu sau de rezistență.

În expoziție sunt expuse circa cincizeci de fotografii, mărturii și obiecte personale, majoritatea din prima jumătate a secolului XX, care invită vizitatorii să reflecteze asupra identității, libertății, așteptărilor sociale și valorilor transmise între generații, să descopere ceea ce este comun și ceea ce ne diferențiază.

Expoziția este un proiect care leagă Chișinăul de Slovacia, Croația, România și Germania prin Dunăre și reflectă rezultatul colaborării dintre instituțiile:

- Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova
- Muzeul Slavoniei, Osijek, Republica Croația
- Muzeul Național Slovac - Muzeul Culturii Germanilor Carpatici, Bratislava, Republica Slovacă
- Institutul pentru Analiza Culturală a Germanilor din Europa de Est (IKDE), Freiburg, Republica Federală Germania.

Expoziția a fost prezentată în lunile martie-aprilie în or. Osijek (Croația) și Bratislava (Slovacia), iar la Chișinău (Republica Moldova) va fi deschisă publicului până la 30 iulie 2026.

Expoziția face parte din proiectul internațional "Everyday Danube. Open Educational Resource on Everyday Culture in the Danube Region", finanțat de Fundația Baden-Württemberg în cadrul programului Perspektive Donau, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Digitalizării și Administrației Locale din landul Baden-Württemberg.

#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice din secolele V-VII de la Bălceana-Hâncești

„Cotidianul copilăriei și adolescenței în regiunea Dunării”

12 iunie - 30 iulie 2026

#Exponatul Lunii