#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Cu stemele la masă – în lume și acasă...”

Expoziție de obiecte de uz cotidian dedicată aniversării a zecea de la instituirea Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova

30 martie – 30 aprilie 2023

În secolul nostru, stemele reprezintă segmentul cel mai solemn de embleme aflate în uz. Aspectul lor artistic foarte elaborat și simbolismul încifrat care nu poate fi pătruns din prima adaugă solemnității o notă de mister intimidant pentru omul de azi. Or, cândva stema se putea vedea peste tot, deoarece avea și funcția mărcii de proprietate. O purtau numeroase obiecte, inclusiv de uz cotidian nu foarte solemn.

Prilejuită de cea de-a zecea aniversare de la instituirea Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova (1 aprilie 2013, prin numirea primului Heraldist de Stat al Republicii Moldova), această expoziție se înscrie în șirul evenimentelor de promovare a cunoștințelor și uzului heraldic, susținute de Comisia Națională de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova, din momentul instituirii ei, cu sprijinul partenerilor științifici tradiționali, printre care Muzeul Național de Istorie a Moldovei ocupă locul de frunte.

Scopul expoziție constă în sensibilizarea opiniei publice asupra faptului că o stemă poate și trebuie să fie folosită în viața cotidiană fără nici o reținere, în cadrul unor activități și situații banale. Este vorba în primul rând de stemele de familie și teritoriale, căci simbolurile naționale - oficiale, culturale și naturale - nu au abandonat niciodată spațiul nostru vizual, ocupând din ce în ce mai mult loc.

Masa, care îi unește pe membrii familie sau pe prieteni, colegi ori apropiați, a constituit dintotdeauna un prilej de promovare a ideilor. Serviciile de masă, de ceai și de cafea, tacâmurile, șervețelele și fețele de masă, decorurile adiacente și mobila de anturaj au început a fi decorate cu steme chiar de la apariția însemnelor heraldice. Astfel, compartimentele „Un ceai cu blazon", „O cafea de cucoane cu blazon", „La lăptărie cu blazon", „O bere cu blazon", „Un vin cu blazon", „O tărie cu blazon", „La masă cu familia regală olandeză" reflectă tocmai acest uz extrem de răspândit în lume al blazonului și al emblematicii complementare.

Compartimentul „La masa de lucru cu blazon" marchează folosirea obiectelor armoriate în momentul când omul lucrează: la masa de scris, la masa de cusut etc. Alte două compartimente „La masa de joc cu blazon" și „La o țigară cu blazon" marchează cealaltă fațetă a firii umane - plăcerea distracțiilor. Au fost alese două domenii aplicative, istorice, care de asemenea corespund structurii colecției.

Ultimele două compartimente - „Uzul heraldic cotidian în Republica Moldova" și „Uzul heraldic cotidian în România" - prezintă situația din spațiul românesc, care nu a evoluat prea mult și se limitează încă mai ales la promovarea simbolurilor heraldice naționale - stema și drapelul de stat -, celelalte tipuri de emblematică heraldică și complementară rămânând în umbră. Expoziția dată este organizată tocmai pentru a schimba această situație de la noi, unde premisele economice deja permit întruchiparea unor astfel de idei care nu trebuie să mai întârzie.

După închiderea expoziției, majoritatea pieselor expuse, cu valoare istorică, vor fi donate Muzeului.

Expoziția „Cu stemele la masă - în lume și acasă..." va putea fi vizitată în perioada 30 martie - 30 aprilie 2023, în holul de la parter a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.