#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual

Expoziții

„Cu stemele la masă – în lume și acasă...”

Expoziție de obiecte de uz cotidian dedicată aniversării a zecea de la instituirea Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova

30 martie – 30 aprilie 2023

În secolul nostru, stemele reprezintă segmentul cel mai solemn de embleme aflate în uz. Aspectul lor artistic foarte elaborat și simbolismul încifrat care nu poate fi pătruns din prima adaugă solemnității o notă de mister intimidant pentru omul de azi. Or, cândva stema se putea vedea peste tot, deoarece avea și funcția mărcii de proprietate. O purtau numeroase obiecte, inclusiv de uz cotidian nu foarte solemn.

Prilejuită de cea de-a zecea aniversare de la instituirea Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova (1 aprilie 2013, prin numirea primului Heraldist de Stat al Republicii Moldova), această expoziție se înscrie în șirul evenimentelor de promovare a cunoștințelor și uzului heraldic, susținute de Comisia Națională de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova, din momentul instituirii ei, cu sprijinul partenerilor științifici tradiționali, printre care Muzeul Național de Istorie a Moldovei ocupă locul de frunte.

Scopul expoziție constă în sensibilizarea opiniei publice asupra faptului că o stemă poate și trebuie să fie folosită în viața cotidiană fără nici o reținere, în cadrul unor activități și situații banale. Este vorba în primul rând de stemele de familie și teritoriale, căci simbolurile naționale - oficiale, culturale și naturale - nu au abandonat niciodată spațiul nostru vizual, ocupând din ce în ce mai mult loc.

Masa, care îi unește pe membrii familie sau pe prieteni, colegi ori apropiați, a constituit dintotdeauna un prilej de promovare a ideilor. Serviciile de masă, de ceai și de cafea, tacâmurile, șervețelele și fețele de masă, decorurile adiacente și mobila de anturaj au început a fi decorate cu steme chiar de la apariția însemnelor heraldice. Astfel, compartimentele „Un ceai cu blazon", „O cafea de cucoane cu blazon", „La lăptărie cu blazon", „O bere cu blazon", „Un vin cu blazon", „O tărie cu blazon", „La masă cu familia regală olandeză" reflectă tocmai acest uz extrem de răspândit în lume al blazonului și al emblematicii complementare.

Compartimentul „La masa de lucru cu blazon" marchează folosirea obiectelor armoriate în momentul când omul lucrează: la masa de scris, la masa de cusut etc. Alte două compartimente „La masa de joc cu blazon" și „La o țigară cu blazon" marchează cealaltă fațetă a firii umane - plăcerea distracțiilor. Au fost alese două domenii aplicative, istorice, care de asemenea corespund structurii colecției.

Ultimele două compartimente - „Uzul heraldic cotidian în Republica Moldova" și „Uzul heraldic cotidian în România" - prezintă situația din spațiul românesc, care nu a evoluat prea mult și se limitează încă mai ales la promovarea simbolurilor heraldice naționale - stema și drapelul de stat -, celelalte tipuri de emblematică heraldică și complementară rămânând în umbră. Expoziția dată este organizată tocmai pentru a schimba această situație de la noi, unde premisele economice deja permit întruchiparea unor astfel de idei care nu trebuie să mai întârzie.

După închiderea expoziției, majoritatea pieselor expuse, cu valoare istorică, vor fi donate Muzeului.

Expoziția „Cu stemele la masă - în lume și acasă..." va putea fi vizitată în perioada 30 martie - 30 aprilie 2023, în holul de la parter a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.