#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Expoziții

„DAVELE MOLDOVEI”

(Fortificațiile traco-getice din spațiul pruto-nistrean la 70 de ani de la începutul cercetării)

20 septembrie – 31 octombrie 2016

Expoziția „Davele Moldovei" a fost organizată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului și este dedicată aniversării a 70-a de la începutul investigaților arheologice la cetățile traco-getice de pe teritoriul actualei Republici Moldova. Ea reunește circa 160 piese arheologice din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și ale Muzeului de antichități „Tudor Arnăut" de la Universitatea de Stat din Moldova. Vestigiile arheologice sunt reprezentate de: vase ceramice de diferite forme și dimensiuni, unelte de muncă, arme, piese vestimentare și de podoabă, obiecte de cult etc.

Primele fortificații traco-getice din spațiul pruto-nistrean sunt semnalate încă în perioada interbelică. Însă, repertorierea și cercetarea lor demarează abia după cel de-al Doilea Război Mondial. Un merit deosebit în descoperirea și investigarea siturilor fortificate din sec. VI-III a. Chr. îl are cercetătorul G.D. Smirnov care în anul 1946 întreprinde mai multe periegheze în bazinul Nistrului Mijlociu, bazinul Răutului Inferior, bazinul Botnei. Ca urmare, au fost descoperite cetățile de la: Saharna Mare, Saharna Mică, Saharna „Revechin", Butuceni, Trebujeni „Potârca", Horodca Mare, Horodca Mică ș.a. În același an, la 29 august, sub conducerea lui G.D. Smirnov încep săpăturile la cetatea Saharna Mare, prima fortificație traco-getică de pe teritoriul actualei Republici Moldova, cercetată arheologic.

Perieghezele și investigațiile arheologice la cetățile traco-getice au continuat și în deceniile următoare, ceea ce a condus la cunoașterea la momentul de față a peste 80 de situri de acest tip.

În urma cercetărilor arheologice, realizate pe parcursul ultimilor 70 de ani, au fost recuperate numeroase și variate vestigii, a căror majoritate, actualmente, se află în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Un loc aparte în expoziție îl ocupă vasele ceramice de diferite forme și dimensiuni, provenite din săpăturile lui G.D. Smirnov de la Butuceni, precum și din cercetările recente de la Saharna Mare, Saharna „Revechin", Trebujeni „Potârca", Horodca Mică, Rudi ș.a.

Activitatea de producție în fortificațiile traco-getice este argumentată de numeroasele unelte de muncă, prezente în expoziție prin topoare, seceri, cuțite și alte piese din fier. De asemenea, sunt expuse fusaiole de diferite dimensiuni și forme, utilizate de locuitorii cetăților la torsul lânii, inului etc.

Un rol important în stabilirea caracterului militar al fortificațiilor îl au armele atestate în majoritatea siturilor investigate arheologic. În expoziție ele sunt reprezentate de numeroase vârfuri de săgeți, confecționate din bronz.

O categorie aparte de descoperiri constituie piesele de podoabă, vestimentare și toaletă, prezentate de oglinzi, fibule, brățări, inele ș.a., confecționate din argint, bronz și fier.

Relațiile comunităților care au locuit în fortificațiile traco-getice și în așezările din împrejurimi cu civilizația greacă sunt demonstrate de numeroase piese de import: amfore, veselă de lux, podoabe etc. Acestea fiind prezente în expoziție prin lekane, amfore întregi și fragmentare, ce provin din faimoase centre grecești ca Chios, Thasos, Heracleea Pontică, Sinope ș.a.

Expoziția este completată de un șir de postere în care sunt redate hărți, ortofotoplanuri, imagini de ansamblu ale fortificațiilor, fotografii ale valurilor și șanțurilor de apărare, imagini ce redau procesul investigațiilor arheologice etc.

Pliant: