#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Despre limba polonă la Chișinău”

26 septembrie - 26 octombrie 2023

În multe țări, pe 26 septembrie este sărbătorită Ziua Europeană a Limbilor - decretată din inițiativa Consiliului Europei și celebrată din anul 2001. Mulțumită evenimentelor organizate cu această ocazie, europenii descoperă diferite limbi și culturi. Cześć, gąszcz, czyżyk, źdźbło, mitrężyć, dżdżysto, gżegżółka, chrząszcz - descoperă frumusețea limbii polone în cadrul expoziției pregătite în versiune românească de Institutul Polonez din București.

Vă invităm într-o călătorie printr-un alfabet neobișnuit, ascultând sunetele șuierătoare și foșnitoare ale limbii polone. Ghizii noștri vor fi asocierile, punctele, liniuțele și codițele, care te vor ajuta să ții minte cele mai interesante lucruri despre limba polonă.

Expoziția despre limba polonă este prezentată în contextul apropierii anului universitar în cadrul căruia sperăm că vom reuși să reluăm și cursurile de limbă. Însoțește, de asemenea, sărbătoarea Zilei Europene a Limbilor.

Primul izvor care atestă limba polonă este un document papal de la începutul secolului al XII-lea. Acolo apar cele mai vechi nume și prenume poloneze. Primul text mai lung este scris aproximativ 200 de ani mai târziu. În secolul al XV-lea existau deja poezii, proză și documente în limba polonă.

Expoziția dedicată limbii polone prezintă o scurtă istorie a limbii, principalele reguli de pronunție, precum și numeroase curiozități. Privitorul află, printre altele, care este cea mai veche propoziție scrisă în polonă, care sunt literele „ciudate" ale alfabetului polonez, dar și expresii onomatopeice care sună amuzant și, literal, fluieră, scârțâie și scrâșnesc pe planșele expoziției.

Expoziția nu doar că ne permite să descoperim mai multe despre limba polonă, dar ne încurajează să învățăm această limbă interesantă pe care o vorbesc peste 40 de milioane de oameni în întreaga lume.

Expoziția va putea fi văzută în perioada 26 septembrie - 26 octombrie 2023, pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.