#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Expoziții

„Epoca lui Ștefan cel Mare reflectată prin patrimoniul muzeal de pe ambele maluri ale Prutului”

7 - 21 noiembrie 2023

Voievodul Ștefan cel Mare al Țării Moldovei ocupă un loc de cinste în istoria lumii, nu numai pentru excelentele sale calități de om de stat, diplomat și conducător militar, dar și pentru fervoarea cu care a apărat Creștinătatea. El a înţeles atunci că adevărata putere a Moldovei nu este dată de întinderea pământului şi nici de abundenţa resurselor sale, ci de munca, principiile morale şi seriozitatea cu care un popor îşi croieşte destinul său. Astfel, a reușit să facă din țara sa o importantă putere statală în zona de sud-est a Europei medievale. De aceea, epoca lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a reprezentat cea mai rodnică perioadă din existența statului medieval moldav, cu o dezvoltare politică, economică, socială și cultural-artistică fără precedent pe ambele maluri ale Prutului.

Totodată, Ștefan cel Mare a aplicat cu strictețe principiul clar care arată că „dacă nu ştii să construieşti, nu dărâma!", iar opera sa concretă de vrednicie, înțelepciune, vitejie și de genială clarviziune a demonstrat pe deplin acest lucru. A fost o operă neasemuită şi extrem de benefică pentru Ţara Moldovei. Marele domn a acordat întotdeauna o atenţie cuvenită dezvoltării negoţului, meşteşugurilor şi bunăstării poporului său şi a fost un adevărat „ziditor de ţară". El a construit cetăţi şi curţi domneşti de la Hotin, Soroca, Orhei până la Cetatea Albă şi Chilia, de la Suceava, Botoșani, Iași până la Neamţ, Roman şi Bacău, de la Iaşi şi Vaslui până la Bârlad și Berheci, dar - mai ales - a ctitorit minunata salbă de biserici și mănăstiri, acele adevărate „candele aprinse şi lumini de veghe și tărie sufletească" de la Voroneț, Humor, Putna, Suceava, Popăuți-Botoșani, Pătrăuți, Bălinești, Arbore, Căpriana, Neamț, Războieni, Bacău, Borzești, Trotuș, Iași, Hârlău, Dobrovăț, Vaslui, Huși și Bârlad. Astfel, într-o epocă de sinteze creatoare, arta şi cultura ştefaniană au îmbinat înţelepciunea cuvântului cu frumuseţea imaginii. O artă calmă şi luminoasă, deopotrivă, în care credinţa ortodoxă şi viaţa specific medievală s-au îngemănat. Frumusețea artei epocii lui Ştefan se reprezintă și acum pe sine, simplu şi măreţ, tronând misterios peste timp.

În acest larg context, Muzeul Județean ,,Ștefan cel Mare" Vaslui - în cadrul Proiectului ,,Ștefan cel Mare - istorie comună, patrimoniu comun, Soroca-Vaslui" și având ca parteneri Consiliul Raional Soroca și Consiliul Județean Vaslui - organizează împreună cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău o expoziție tematică itinerantă care cuprinde obiecte-replici ale patrimoniului ștefanian pe care îl deține.

Deşi astăzi mai sunt puţine obiecte care să fie legate direct de persoana lui Ştefan-Vodă şi a familiei sale, evenimentul expozițional încearcă să recompună atmosfera epocii lui Ștefan cel Mare și a moștenirii sale culturale. Expoziția reflectă o înfloritoare cultură materială și spirituală a Țării Moldovei din acea perioadă, în special prin etalarea unor replici de arme și obiecte de luptă, cahle, discuri ornamentale, piese de cult, obiecte din ceramică ornamentală și de uz casnic, precum și obiecte și unelte meșteșugărești din lemn și fier, la care se adaugă și replici ale unor piese de cavalerie și de harnașament specifice epocii ștefaniene (marea majoritate provenind de la Biserica și Curtea Domnească din Vaslui). Nu lipsesc obiectele populare meșteșugărești, emblemele Țării Moldovei (steaguri, stemă), paftalele sau chiar instrumente muzicale (fluiere și cavale), iar la loc de cinste se află expusă și macheta Cetății Soroca.

În fine, necesitatea organizării acestui eveniment expozițional a venit din lipsa unei strategii de conștientizare a potențialilor iubitori de cultură și turiști cu privire la patrimoniul cultural-istoric și turistic legat de epoca lui Ștefan cel Mare atât în România, cât și în Republica Moldova.

Această expoziție tematică itinerantă are drept obiectiv organizarea la nivel național și internațional a unui eveniment cultural și științific care să dezvolte noi audiențe și să promoveze educația pentru protecția patrimoniului cultural și istoric din perioada lui Ștefan cel Mare, precum și să sensibilizeze publicul cu privire la valoarea incontestabilă a acelei epoci. Evenimentul va contribui la dezvoltarea unei rețele de turism în Republica Moldova (CHIȘINĂU și Raionul SOROCA) și România (Județul VASLUI), prin creșterea atractivității față de patrimoniul istoric legat de epoca lui Ștefan cel Mare și a obiectivelor cultural-turistice în zonele de interes ale proiectului, prin evidențierea personalității și a faptelor istorice ale acestui mare voievod al Țării Moldovei, în vederea creșterii gradului de conștientizare a potențialilor turiști din zona eligibilă a Programului, răspunzând astfel la atingerea obiectivului general al proiectului.