EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual


Expoziții

„Epoca lui Ștefan cel Mare reflectată prin patrimoniul muzeal de pe ambele maluri ale Prutului”

7 - 21 noiembrie 2023

Voievodul Ștefan cel Mare al Țării Moldovei ocupă un loc de cinste în istoria lumii, nu numai pentru excelentele sale calități de om de stat, diplomat și conducător militar, dar și pentru fervoarea cu care a apărat Creștinătatea. El a înţeles atunci că adevărata putere a Moldovei nu este dată de întinderea pământului şi nici de abundenţa resurselor sale, ci de munca, principiile morale şi seriozitatea cu care un popor îşi croieşte destinul său. Astfel, a reușit să facă din țara sa o importantă putere statală în zona de sud-est a Europei medievale. De aceea, epoca lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a reprezentat cea mai rodnică perioadă din existența statului medieval moldav, cu o dezvoltare politică, economică, socială și cultural-artistică fără precedent pe ambele maluri ale Prutului.

Totodată, Ștefan cel Mare a aplicat cu strictețe principiul clar care arată că „dacă nu ştii să construieşti, nu dărâma!", iar opera sa concretă de vrednicie, înțelepciune, vitejie și de genială clarviziune a demonstrat pe deplin acest lucru. A fost o operă neasemuită şi extrem de benefică pentru Ţara Moldovei. Marele domn a acordat întotdeauna o atenţie cuvenită dezvoltării negoţului, meşteşugurilor şi bunăstării poporului său şi a fost un adevărat „ziditor de ţară". El a construit cetăţi şi curţi domneşti de la Hotin, Soroca, Orhei până la Cetatea Albă şi Chilia, de la Suceava, Botoșani, Iași până la Neamţ, Roman şi Bacău, de la Iaşi şi Vaslui până la Bârlad și Berheci, dar - mai ales - a ctitorit minunata salbă de biserici și mănăstiri, acele adevărate „candele aprinse şi lumini de veghe și tărie sufletească" de la Voroneț, Humor, Putna, Suceava, Popăuți-Botoșani, Pătrăuți, Bălinești, Arbore, Căpriana, Neamț, Războieni, Bacău, Borzești, Trotuș, Iași, Hârlău, Dobrovăț, Vaslui, Huși și Bârlad. Astfel, într-o epocă de sinteze creatoare, arta şi cultura ştefaniană au îmbinat înţelepciunea cuvântului cu frumuseţea imaginii. O artă calmă şi luminoasă, deopotrivă, în care credinţa ortodoxă şi viaţa specific medievală s-au îngemănat. Frumusețea artei epocii lui Ştefan se reprezintă și acum pe sine, simplu şi măreţ, tronând misterios peste timp.

În acest larg context, Muzeul Județean ,,Ștefan cel Mare" Vaslui - în cadrul Proiectului ,,Ștefan cel Mare - istorie comună, patrimoniu comun, Soroca-Vaslui" și având ca parteneri Consiliul Raional Soroca și Consiliul Județean Vaslui - organizează împreună cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău o expoziție tematică itinerantă care cuprinde obiecte-replici ale patrimoniului ștefanian pe care îl deține.

Deşi astăzi mai sunt puţine obiecte care să fie legate direct de persoana lui Ştefan-Vodă şi a familiei sale, evenimentul expozițional încearcă să recompună atmosfera epocii lui Ștefan cel Mare și a moștenirii sale culturale. Expoziția reflectă o înfloritoare cultură materială și spirituală a Țării Moldovei din acea perioadă, în special prin etalarea unor replici de arme și obiecte de luptă, cahle, discuri ornamentale, piese de cult, obiecte din ceramică ornamentală și de uz casnic, precum și obiecte și unelte meșteșugărești din lemn și fier, la care se adaugă și replici ale unor piese de cavalerie și de harnașament specifice epocii ștefaniene (marea majoritate provenind de la Biserica și Curtea Domnească din Vaslui). Nu lipsesc obiectele populare meșteșugărești, emblemele Țării Moldovei (steaguri, stemă), paftalele sau chiar instrumente muzicale (fluiere și cavale), iar la loc de cinste se află expusă și macheta Cetății Soroca.

În fine, necesitatea organizării acestui eveniment expozițional a venit din lipsa unei strategii de conștientizare a potențialilor iubitori de cultură și turiști cu privire la patrimoniul cultural-istoric și turistic legat de epoca lui Ștefan cel Mare atât în România, cât și în Republica Moldova.

Această expoziție tematică itinerantă are drept obiectiv organizarea la nivel național și internațional a unui eveniment cultural și științific care să dezvolte noi audiențe și să promoveze educația pentru protecția patrimoniului cultural și istoric din perioada lui Ștefan cel Mare, precum și să sensibilizeze publicul cu privire la valoarea incontestabilă a acelei epoci. Evenimentul va contribui la dezvoltarea unei rețele de turism în Republica Moldova (CHIȘINĂU și Raionul SOROCA) și România (Județul VASLUI), prin creșterea atractivității față de patrimoniul istoric legat de epoca lui Ștefan cel Mare și a obiectivelor cultural-turistice în zonele de interes ale proiectului, prin evidențierea personalității și a faptelor istorice ale acestui mare voievod al Țării Moldovei, în vederea creșterii gradului de conștientizare a potențialilor turiști din zona eligibilă a Programului, răspunzând astfel la atingerea obiectivului general al proiectului.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC