EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual


Expoziții

Expoziția Brazilor de Crăciun

20 noiembrie – 10 decembrie 2015

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a găzduit timp de trei săptămâni cea de-a V-a ediție a Expoziției Brazilor de Crăciun. Expoziția face parte din proiectul-concurs „Balul Brazilor de Crăciun" - un concurs unic de creativitate și design destinat studenților talentați din Republica Moldova, inițiat și susținut de Nata Albot și Viorica Nagacevschi, fondatoare a Asociației Obștești „KLumea".

Balul Brazilor de Crăciun
Spre deosebire de edițiile precedente, anul acesta în competiția pentru cel mai frumos brad s-au putut înscrie nu doar studenții de la instituțiile cu profil artistic, dar și artiști consacrați. Astfel, expoziția, organizată de echipa „KLumea", a reunit 57 de lucrări create manual, în diverse tehnici, de tineri de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Universitatea Tehnică din Moldova și de artiști plastici cu experiență. Aceștia s-au întrecut la originalitate și măiestrie, confecționând brazi din diferite materiale, precum ar fi sticlă, lemn, metal, textile, hârtie, ouă de prepeliță și pene, decorate cu linguri, tablouri, note muzicale, ciuboțele, tuburi de vopsea, perne, ghemulețe de ață și tot felul de jucării.

În expoziție au fost prezentați, în afara concursului, și cinci brazi creați de Hospice Angelus, Internatul de fete din Hâncești, Centrul pentru copii cu autism „Puzlle Kids", Asociația Națională „Învingem fibroza chistică" și Fundația „Dobroe Serdtze".

Cele 5467 de persoane care au vizitat expoziția au avut posibilitatea, și în acest an, să voteze cel mai îndrăgit brad în baza biletului de intrare și să participe la o licitație silențioasă a lucrărilor expuse. Aceasta a constat în înscrierea, în lista de licitație atașată la brazii expuși, a sumei pe care vizitatorul este gata să o doneze.

La încheierea expoziției, un juriu format din cinci membri, în componența căruia au intrat organizatorii, sponsori și jurnaliști, au desemnat câștigătorii celor trei premii puse în joc. Cei mai frumoși brazi din concurs au fost anunțați în seara zilei de 11 decembrie, în cadrul unui eveniment cu licitație.

Premiul I a fost obținut de Oxana Turtureanu, studentă la AMTAP, pentru bradul „Dor de dor" (7000 de lei, cadouri și o călătorie în Polonia, oferită de Institutul Cultural „Adam Mickiewicz" din Varșovia). De Premiul II s-au învrednicit Andrei Brânza, student la UTM, cu bradul „Ciclice" și Valentin Bostan, student la AMTAP, cu bradul „Lacrima unui popor" (5000 de lei și cadouri). Premiul III i-a fost acordat lui Alexandru Terenti, student la UTM, pentru bradul „West wood" (2.000 de lei și cadouri). Premiul „Ales de public" l-a primit Ecaterina Căpățină și Vadim Antoni pentru bradul „Nemurire", care a adunat cele mai multe voturi de la vizitatorii expoziției (3000 lei și cadouri).

Din sursele financiare adunate în urma licitației, jumătate au fost returnate creatorilor de brazi, iar altă jumătate au mers pentru proiectul „Arterapia", inițiat de KLumea pentru a decora spațiile spitalelor de copii din Chișinău.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC