#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Expoziții

„Frontiere”

Expoziție media a artistei multimedia Valeria Barbas

26 aprilie – 10 mai 2023

În data de 26 aprilie, la ora 15:00, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei va avea loc vernisarea expoziţiei de media mixtă „Frontiere" a artistei multimedia dr. Valeria Barbas. Expoziția marchează simbolic data de 27 aprilie - Ziua Tricolorului, şi reprezintă o colaborare inedită cu Muzeul și Arhiva Parlamentului Republicii Moldova.

În cadrul expoziţiei „Frontiere" sunt reprezentate diverse medii artistice - 10 tablouri din seria realizată de artista Valeria Barbas pe parcursul a două decenii (2003-2023) cu referinţă la diverse evenimente socio-politice de referinţă, instalaţii audio-video şi în premieră sunt prezentate obiecte salvate din incendiul din data de 7 aprilie 2009.

Proiectul expozițional „Frontiere" relevă o retrospectivă a evenimentelor cruciale care au marcat şi au zdruncinat Republica Moldova pe parcursul celor treizeci de ani de independenţă, având drept axă de referinţă - data de 7 aprilie 2009. Expoziţia prezintă în premieră o colaborare între diverse medii de filieră istorică şi a artei contemporane. Această corespondenţă îşi găseşte expresia în conceptul frontierelor, privit în diverse perspective, fie geografice, istorice, fie de natură interioară, de mentalitate. Proiectul expoziţional cuprinde 10 pânze-cronici, prima fiind datată din 2003, instalaţii audio-video cu referire la cei 30 de ani de independență, obiecte și documente salvate din incendiu din data de 7 aprilie, 2009.

În timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 a ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3000 de dosare, care conțineau informații din perioada 1946-2009. Este vorba de stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare, dosare personale ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului.

Printre obiectele salvate se numără și un drapel. Amintim că pentru prima dată Ziua Drapelului de Stat a fost desemnată la data de 27 aprilie 1990. Cei care vor trece pragul la Muzeul Național de Istorie a Moldovei vor avea ocazia să vadă în premieră diferite obiecte și documente recuperate din clădire după evenimentele de atunci.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 26 aprilie - 10 mai 2023, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.