#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Expoziții

„Frontiere”

Expoziție media a artistei multimedia Valeria Barbas

26 aprilie – 10 mai 2023

În data de 26 aprilie, la ora 15:00, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei va avea loc vernisarea expoziţiei de media mixtă „Frontiere" a artistei multimedia dr. Valeria Barbas. Expoziția marchează simbolic data de 27 aprilie - Ziua Tricolorului, şi reprezintă o colaborare inedită cu Muzeul și Arhiva Parlamentului Republicii Moldova.

În cadrul expoziţiei „Frontiere" sunt reprezentate diverse medii artistice - 10 tablouri din seria realizată de artista Valeria Barbas pe parcursul a două decenii (2003-2023) cu referinţă la diverse evenimente socio-politice de referinţă, instalaţii audio-video şi în premieră sunt prezentate obiecte salvate din incendiul din data de 7 aprilie 2009.

Proiectul expozițional „Frontiere" relevă o retrospectivă a evenimentelor cruciale care au marcat şi au zdruncinat Republica Moldova pe parcursul celor treizeci de ani de independenţă, având drept axă de referinţă - data de 7 aprilie 2009. Expoziţia prezintă în premieră o colaborare între diverse medii de filieră istorică şi a artei contemporane. Această corespondenţă îşi găseşte expresia în conceptul frontierelor, privit în diverse perspective, fie geografice, istorice, fie de natură interioară, de mentalitate. Proiectul expoziţional cuprinde 10 pânze-cronici, prima fiind datată din 2003, instalaţii audio-video cu referire la cei 30 de ani de independență, obiecte și documente salvate din incendiu din data de 7 aprilie, 2009.

În timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 a ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3000 de dosare, care conțineau informații din perioada 1946-2009. Este vorba de stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare, dosare personale ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului.

Printre obiectele salvate se numără și un drapel. Amintim că pentru prima dată Ziua Drapelului de Stat a fost desemnată la data de 27 aprilie 1990. Cei care vor trece pragul la Muzeul Național de Istorie a Moldovei vor avea ocazia să vadă în premieră diferite obiecte și documente recuperate din clădire după evenimentele de atunci.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 26 aprilie - 10 mai 2023, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.