#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Găgăuzia – 30 ani de autonomie”

24 aprilie – 7 mai 2024

Expoziția „Găgăuzia - 30 ani de autonomie" este dedicată „Zilei scrisului și a limbii găgăuze", marcată anual la data de 27 aprilie. Cu această ocazie, organizația CMI - Fundația pentru pace Martti Ahtisaari în cadrul activităților Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia realizează o campanie vastă de informare și comunicare „Găgăuzia - 30 ani de autonomie", care include evenimente, expoziții, difuzare și diseminare de produse video, audio și print. Obiectivul campaniei este să contribuie la reziliența socială și la pacea inter-etnică din țară. Totodată, campania își propune să ajute publicul larg să înțeleagă mai bine specificul găgăuz, a motivelor din care a fost constituită autonomia și a platformelor existente de comunicare între autoritățile centrale și cele locale.

Expoziția „Găgăuzia - 30 ani de autonomie" vine să susțină această campanie prin prezentarea unor personalități notorii, care au contribuit la dezvoltarea istoriei, limbii și culturii găgăuze. Expoziția cuprinde personalitățile:

• Mihail Ciakir - preot și scriitor, a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, autorul dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză.
• Maria Marunevici - cercetătoare, etnografă, activistă civică și politiciană.
• Dmitrii Caracioban - scriitor, profesor, autor al primelor filme găgăuze, este și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma.
• Nikolai Baboglu - scriitor, poet, pedagog și folclorist, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu, Ion Creangă, Alexandr Puskin și alții.
• Dionis Tanasoglu - scriitor, pedagog care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și scrierea manualelor școlare, a fost rector al Universității de Stat din Comrat.

CMI este o organizație finlandeză, care activează în domeniul prevenirii și soluționării conflictelor prin dialog și mediere. Fondată de laureatul Premiului Nobel pentru pace Martti Ahtisaari în anul 2000. În Republica Moldova, CMI implementează proiectul „Gagauzia Dialogue" (Dialog privind Găgăuzia) cu susținerea financiară din partea Suediei. În cadrul proiectului CMI facilitează procesul de dialog informal dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea populară a Găgăuziei pe platforma Grupului de lucru. Pentru a sprijini acest proces, proiectul adună legiuitori, experți și părți interesate din Chișinău, Comrat și din restul țării pentru a găsi soluții comune pentru subiecte comune legate de UTA Găgăuzia.

Expoziția „Găgăuzia - 30 ani de autonomie" cuprinde, activitatea de creație a unor personalități marcante, expusă prin opere remarcabile și poate fi văzută în perioada 24 aprilie - 7 mai 2024, pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.