#Exponatul Lunii

Porțelanul german este foarte apreciat în rândul iubitorilor de antichități, datorită calității înalte a materialului folosit, originalității și elaborării minuțioase a designului decorativ.
În patrimoniul muzeului se păstrează cinci exemplare ale uneia dintre cele mai vechi manufacturi de porțelan din regiunea Turingia, Germania - așa-numitul grup statuar „Muzicanții", realizat la manufactura din Volkstedt. Acestea au intrat în patrimoniul muzeului în anul 1991, prin achiziție de la o locuitoare a orașului Chișinău. Piese de o valoare istorică și artistică incontestabilă, ele poartă amprentele stilului rococo.
Manufactura din Volkstedt are o tradiție îndelungată în producția de figurine, inclusiv a celor care înfățișează muzicieni. În anul 1760, Georg Heinrich Macheleid, inventator al pastei tari de porțelan din Turingia, a deschis mai întâi, în Zitzendorf, o manufactură de producție, care în 1762 a fost transferată în Volkstedt. Macheleid a condus manufactura până în anul 1764. Ulterior, fabrica și-a schimbat de nenumărate ori proprietarii și arendatorii. Sub conducerea lui Christian Nonne, fabrica a cunoscut o perioadă de înflorire între anii 1767-1797, fapt reflectat și în dezvoltarea artistică a produselor sale. Manufactura din Volkstedt a început să creeze figurine care aveau să devină, mai târziu, cunoscute în întreaga lume.
În această perioadă au fost realizate și statuetele din porțelan, numite „Muzicanții", din colecția muzeului. Ele reprezintă cinci „putti”: patru cântă la diferite instrumente muzicale (flaut, mandolină, corn și fluier), iar al cincilea dirijează. Figurinele sunt realizate manual, de la modelare până la pictare. Fiecare figurină este delicat pictată, cu accente pastelate și detalii aurite, surprinzând mișcarea jucăușă și măiestria fină a muzicianului. Suportul pe care stau este realizat din porțelan colorat în masă, într-o nuanță de gri-verzui - o tehnică de colorare destul de rară. Contrastul dintre verde, alb și detaliile aurite conferă pieselor un aspect neobișnuit de delicat. Aceste detalii ornamentale sunt caracteristice stilului rococo, răspândit în acea perioadă în Europa, stil apărut în Franța și asociat cu domnia regelui Ludovic al XV-lea.

Marca aplicată pe figurine reprezintă două furci încrucișate, foarte clare și nestilizate, de culoare albastră, sub email, cu vopseaua ușor răvășită - detaliu care permite estimarea perioadei de producție a acestor articole. Deoarece, adeseori, cele două furci încrucișate se asemănau cu cele două spade ale mărcii Meissen, manufactura din Volkstedt a fost nevoită să-și modifice marca începând cu anul 1787. Marca inițială reprezenta o furcă, apoi, pentru o scurtă perioadă, s-a revenit la două furci, ca din anul 1800 să se adopte semnul grafic al denumirii orașului Rudolstadt - litera „R". Prin urmare, perioada scurtă în care s-a revenit la cele două furci, în care au fost produse și statuetele din muzeu, ar fi, după părerea noastră, cuprinsă între anii 1787-1800.
Statuetele au o înălțime cuprinsă între 10 și 18 cm și se află într-o stare de conservare relativ bună.
Piesele de porțelan produse în Germania la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prezentate vizitatorilor, sunt de o mare raritate. Ele reprezintă adevărate opere de artă ale meșterilor germani și sunt considerate, totodată, importante mărturii istorice ale dezvoltării industriei de porțelanuri din Germania.

Tur Virtual

Expoziții

„Icoana lui Hristos – expresie vie a Evangheliei”

25 aprilie – 18 august 2024

Expoziția întitulată „Icoana lui Hristos - expresie vie a Evangheliei" este consacrată colecției de icoane cu subiect hristologic din patrimoniul Muzeului Național de Istorie al Moldovei. Expoziția are menirea de a familiariza publicul vizitator cu o parte din obiectele de artă ecleziastică din colecția muzeului, multe dintre acestea fiind expuse în premieră.

Constituind un compartiment esențial al vieții, icoanele sunt cele ce întruchipează preferințele artistice și viziunile asupra lumii ale diferitor segmente de populație. Icoanele conservate în colecțiile muzeale reprezintă modelul în miniatură al stilului și tradițiilor artei iconografice locale. Expoziția include bunuri culturale semnificative prin valoarea lor patrimonială, artistică, spirituală și memorialistică.

În cadrul expoziției sunt prezentate circa șaizeci de icoane ce provin din Basarabia, Ucraina, Rusia, Ierusalim și din Grecia. Cea mai timpurie icoană datează din anul 1810, în câmpul ei regăsindu-se și numele autorului, a călugărului Evtaf, cea mai târzie provine dintr-un atelier mănăstiresc din Grecia, datând din a II-a jumătate a secolului al XX-lea. Pictate pe lemn și pe pânză, icoanele reprezintă diverse stiluri de artă iconografică cum ar fi cele de tradiție bizantină și de manieră realist-academică, cele ce îmbină elementul baroc, precum și cele de expresie naivă. Icoanele expuse reprezintă rodul pictorilor cu pregătire specială și cel al zugravilor amatori, caracteristici ce evocă expresiile iconografice care au modelat în acea perioadă icoana basarabeană.

Elementul distinctiv al expoziției este diversitatea de categorii și stiluri de interpretare, de tehnici și materiale, de forme de realizare - toate acestea conferindu-i autenticitate și personalitate. Dată fiind prezența numeroasă a pieselor de aceeași categorie iconografică, criteriul de expunere al icoanelor este cel tipologic. Întregul material iconografic a fost sistematizat în cinci compartimente distincte. Primul grup tematic îl constituie icoanele ce evocă „Chipul evanghelic al Mântuitorului", categorie ce însumează și cele mai multe tipuri iconografice de la „Nașterea Domnului" până la „Punerea în mormânt". „Chipul lui Hristos în slavă" include subiectele iconografice - „Schimbarea la față", „Învierea Domnului" și „Înălțarea Domnului" - momente în care apostolii sunt inițiați în taine revelatorii încă necunoscute pentru ei. „Chipul nefăcut de mană al Mântuitorului" este înfățișat în icoanele „Mahrama regelui Abgar" și „Mahrama Veronicăi", acestea reprezentând achiropiitele", imagini pe care, conform tradiției, chipul Mântuitorului apare în mod miraculos.

Prima reprezentare este considerată „Fața bizantină" sau orientală, a Domnului, imprimată pe marama trimisă regelui Abgar al Edesei, a doua, fiind numită și „Fața romană" sau occidentală, aceasta redând chipul pătimind al Domnului de pe năframa Veronicăi, femeia care prin atingerea hainei Mântuitorului s-a vindecat de suferințele grele. Icoanele „Bunul Păstor" reprezintă „Chipul simbolic al Mântuitorului", chip inspirat din Evanghelie, din cuvintele și pildele Mântuitorului, redat pe cât de profund, pe atât de sublim și pur în spiritualitatea sa. Tipurile iconografice Iisus Hristos „Viță-de-vie", Iisus Hristos „Pantocratorul", Iisus Hristos „Marele Împărat" și Iisus Hristos „Marele Arhiereu" întruchipează „Chipul liturgic al Mântuitorului". Cele mai numeroase imagini din acest compartiment sunt cele în care Iisus Hristos este redat în postură de Pantocrator. Reprodus în circa 40 de icoane, pentru expunere au fost selectate cele mai reprezentative prin mesajele lor artistice și spirituale.

Drept material complementar au fost utilizate și alte obiecte liturgice din patrimoniul muzeului - cruci pectorale, sfeșnice, potire, cădelnițe etc. Publicul vizitator va avea posibilitatea să examineze și unele detalii mărite din compoziția icoanelor expuse, amplasate separat, acestea putând să-l surprindă plăcut.

#Exponatul Lunii

Grupul statuar „Muzicanții”

„Icoana lui Hristos – expresie vie a Evangheliei”

25 aprilie – 18 august 2024

#Exponatul Lunii