Expoziția întitulată „Icoana lui Hristos - expresie vie a Evangheliei" este consacrată colecției de icoane cu subiect hristologic din patrimoniul Muzeului Național de Istorie al Moldovei. Expoziția are menirea de a familiariza publicul vizitator cu o parte din obiectele de artă ecleziastică din colecția muzeului, multe dintre acestea fiind expuse în premieră.
Constituind un compartiment esențial al vieții, icoanele sunt cele ce întruchipează preferințele artistice și viziunile asupra lumii ale diferitor segmente de populație. Icoanele conservate în colecțiile muzeale reprezintă modelul în miniatură al stilului și tradițiilor artei iconografice locale. Expoziția include bunuri culturale semnificative prin valoarea lor patrimonială, artistică, spirituală și memorialistică.
În cadrul expoziției sunt prezentate circa șaizeci de icoane ce provin din Basarabia, Ucraina, Rusia, Ierusalim și din Grecia. Cea mai timpurie icoană datează din anul 1810, în câmpul ei regăsindu-se și numele autorului, a călugărului Evtaf, cea mai târzie provine dintr-un atelier mănăstiresc din Grecia, datând din a II-a jumătate a secolului al XX-lea. Pictate pe lemn și pe pânză, icoanele reprezintă diverse stiluri de artă iconografică cum ar fi cele de tradiție bizantină și de manieră realist-academică, cele ce îmbină elementul baroc, precum și cele de expresie naivă. Icoanele expuse reprezintă rodul pictorilor cu pregătire specială și cel al zugravilor amatori, caracteristici ce evocă expresiile iconografice care au modelat în acea perioadă icoana basarabeană.
Elementul distinctiv al expoziției este diversitatea de categorii și stiluri de interpretare, de tehnici și materiale, de forme de realizare - toate acestea conferindu-i autenticitate și personalitate. Dată fiind prezența numeroasă a pieselor de aceeași categorie iconografică, criteriul de expunere al icoanelor este cel tipologic. Întregul material iconografic a fost sistematizat în cinci compartimente distincte. Primul grup tematic îl constituie icoanele ce evocă „Chipul evanghelic al Mântuitorului", categorie ce însumează și cele mai multe tipuri iconografice de la „Nașterea Domnului" până la „Punerea în mormânt". „Chipul lui Hristos în slavă" include subiectele iconografice - „Schimbarea la față", „Învierea Domnului" și „Înălțarea Domnului" - momente în care apostolii sunt inițiați în taine revelatorii încă necunoscute pentru ei. „Chipul nefăcut de mană al Mântuitorului" este înfățișat în icoanele „Mahrama regelui Abgar" și „Mahrama Veronicăi", acestea reprezentând achiropiitele", imagini pe care, conform tradiției, chipul Mântuitorului apare în mod miraculos.
Prima reprezentare este considerată „Fața bizantină" sau orientală, a Domnului, imprimată pe marama trimisă regelui Abgar al Edesei, a doua, fiind numită și „Fața romană" sau occidentală, aceasta redând chipul pătimind al Domnului de pe năframa Veronicăi, femeia care prin atingerea hainei Mântuitorului s-a vindecat de suferințele grele. Icoanele „Bunul Păstor" reprezintă „Chipul simbolic al Mântuitorului", chip inspirat din Evanghelie, din cuvintele și pildele Mântuitorului, redat pe cât de profund, pe atât de sublim și pur în spiritualitatea sa. Tipurile iconografice Iisus Hristos „Viță-de-vie", Iisus Hristos „Pantocratorul", Iisus Hristos „Marele Împărat" și Iisus Hristos „Marele Arhiereu" întruchipează „Chipul liturgic al Mântuitorului". Cele mai numeroase imagini din acest compartiment sunt cele în care Iisus Hristos este redat în postură de Pantocrator. Reprodus în circa 40 de icoane, pentru expunere au fost selectate cele mai reprezentative prin mesajele lor artistice și spirituale.
Drept material complementar au fost utilizate și alte obiecte liturgice din patrimoniul muzeului - cruci pectorale, sfeșnice, potire, cădelnițe etc. Publicul vizitator va avea posibilitatea să examineze și unele detalii mărite din compoziția icoanelor expuse, amplasate separat, acestea putând să-l surprindă plăcut.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
