EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada  Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.). 
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici. 
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură. 
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual


Expoziții

„Icoana lui Hristos – expresie vie a Evangheliei”

25 aprilie – 18 august 2024

Expoziția întitulată „Icoana lui Hristos - expresie vie a Evangheliei" este consacrată colecției de icoane cu subiect hristologic din patrimoniul Muzeului Național de Istorie al Moldovei. Expoziția are menirea de a familiariza publicul vizitator cu o parte din obiectele de artă ecleziastică din colecția muzeului, multe dintre acestea fiind expuse în premieră. 

Constituind un compartiment esențial al vieții, icoanele sunt cele ce întruchipează preferințele artistice și viziunile asupra lumii ale diferitor segmente de populație. Icoanele conservate în colecțiile muzeale reprezintă modelul în miniatură al stilului și tradițiilor artei iconografice locale. Expoziția include bunuri culturale semnificative prin valoarea lor patrimonială, artistică, spirituală și memorialistică. 

În cadrul expoziției sunt prezentate circa șaizeci de icoane ce provin din Basarabia, Ucraina, Rusia, Ierusalim și din Grecia. Cea mai timpurie icoană datează din anul 1810, în câmpul ei regăsindu-se și numele autorului, a călugărului Evtaf, cea mai târzie provine dintr-un atelier mănăstiresc din Grecia, datând din a II-a jumătate a secolului al XX-lea. Pictate pe lemn și pe pânză, icoanele reprezintă diverse stiluri de artă iconografică cum ar fi cele de tradiție bizantină și de manieră realist-academică, cele ce îmbină elementul baroc, precum și cele de expresie naivă. Icoanele expuse reprezintă rodul pictorilor cu pregătire specială și cel al zugravilor amatori, caracteristici ce evocă expresiile iconografice care au modelat în acea perioadă icoana basarabeană. 

Elementul distinctiv al expoziției este diversitatea de categorii și stiluri de interpretare, de tehnici și materiale, de forme de realizare - toate acestea conferindu-i autenticitate și personalitate. Dată fiind prezența numeroasă a pieselor de aceeași categorie iconografică, criteriul de expunere al icoanelor este cel tipologic. Întregul material iconografic a fost sistematizat în cinci compartimente distincte. Primul grup tematic îl constituie icoanele ce evocă „Chipul evanghelic al Mântuitorului", categorie ce însumează și cele mai multe tipuri iconografice de la „Nașterea Domnului" până la „Punerea în mormânt". „Chipul lui Hristos în slavă" include subiectele iconografice - „Schimbarea la față", „Învierea Domnului" și „Înălțarea Domnului" - momente în care apostolii sunt inițiați în taine revelatorii încă necunoscute pentru ei. „Chipul nefăcut de mană al Mântuitorului" este înfățișat în icoanele „Mahrama regelui Abgar" și „Mahrama Veronicăi", acestea reprezentând achiropiitele", imagini pe care, conform tradiției, chipul Mântuitorului apare în mod miraculos.


Prima reprezentare este considerată „Fața bizantină" sau orientală, a Domnului, imprimată pe marama trimisă regelui Abgar al Edesei, a doua, fiind numită și „Fața romană" sau occidentală, aceasta redând chipul pătimind al Domnului de pe năframa Veronicăi, femeia care prin atingerea hainei Mântuitorului s-a vindecat de suferințele grele. Icoanele „Bunul Păstor" reprezintă „Chipul simbolic al Mântuitorului", chip inspirat din Evanghelie, din cuvintele și pildele Mântuitorului, redat pe cât de profund, pe atât de sublim și pur în spiritualitatea sa. Tipurile iconografice Iisus Hristos „Viță-de-vie", Iisus Hristos „Pantocratorul", Iisus Hristos „Marele Împărat" și Iisus Hristos „Marele Arhiereu" întruchipează „Chipul liturgic al Mântuitorului". Cele mai numeroase imagini din acest compartiment sunt cele în care Iisus Hristos este redat în postură de Pantocrator. Reprodus în circa 40 de icoane, pentru expunere au fost selectate cele mai reprezentative prin mesajele lor artistice și spirituale. 

Drept material complementar au fost utilizate și alte obiecte liturgice din patrimoniul muzeului - cruci pectorale, sfeșnice, potire, cădelnițe etc. Publicul vizitator va avea posibilitatea să examineze și unele detalii mărite din compoziția icoanelor expuse, amplasate separat, acestea putând să-l surprindă plăcut.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC