#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Expoziții

„Icoane pictate pe cutii de muniție”

22 februarie – 10 martie 2024

Expoziția „Icoane pictate pe cutii de muniție" este organizată de Institutul Polonez din București și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Ambasada Republicii Polone la Chișinău și cu sprijinul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova.

Colecția prezentată la Chișinău conține 25 de icoane de unicat, ale artiștilor ucraineni Olexander Klymenko și Sonia Atlantova, printre care se regăsesc și lucrări mai noi, pictate pe cutii de muniție folosite în timpul actualei invazii a Rusiei asupra Ucrainei.

Proiectul combină două aspecte, la prima vedere imposibil de abordat unitar: icoana și cutia de muniție, moartea și viața. „Prin lucrările noastre vrem să transformăm moartea, al cărei simbol este cutia de muniție, în viață, simbolizată în mod tradițional în cultura ucraineană de icoană" - spune Klymenko. În 2014, ca răspuns la prima agresiune militară a Rusiei asupra Ucrainei, artiștii ucraineni au început să picteze icoane pe cutii de muniție. Acest demers atât de original și expresiv a avut de la bun început un impact foarte puternic asupra publicului.

Scopul principal al artiștilor ucraineni este de a vinde icoanele, suma strânsă fiind donată în scopuri caritative oamenilor afectați de război, dar mai ales pentru a veni în ajutor Primului Spital Voluntar Mobil din Ucraina, unde din 2014 până în prezent au fost tratați deja peste 60.000 de pacienți. Conform declarațiilor lui Klymenko, 97% din costurile de funcționare ale spitalului au fost acoperite din vânzarea icoanelor. Din fondurile obținute din vânzarea lucrărilor, artiștii susțin și societatea medicală a Brigăzii 114 Apărare Teritorială și proiectul „Aripile Victoriei" prin care sunt ajutați soldații răniți.

Icoanele prezentate în cadrul expoziției de la Chișinău, au călătorit prin lume, până în prezent fiind expuse în 19 țări și în peste 150 de locuri, inclusiv la Parlamentul European.

Vernisajul va avea loc joi, 22 februarie 2024, de la ora 14.00, în sala 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, care va avea loc cu participarea autorilor lucrărilor. Evenimentul este dedicat împlinirii a doi ani de la izbucnirea agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Expoziția poate fi vizitată până la 10 martie 2024, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.