EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Peter Carl Fabergé (1846-1920), a fost un renumit bijutier de origine franceză, devenit furnizorul oficial de bijuterii pentru casa imperială din Rusia, iar atunci când spunem Fabergé, ne referim nu doar la bijuterie ci, în mod deosebit, la artă.

Renumita casă rusă de giuvaiergerie Fabergé a primit recunoașterea mondială prin orfevrăria sa fină și inedită. La sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX, Casa Fabergé reprezenta un fenomen de talie mondială, cunoscută datorită celor mai spectaculoase obiecte - celebrele „ouă de Paşti" realizate din metale şi pietre preţioase. Primul ou a fost confecţionat în anul 1885 când ţarul Alexandru III decide să îi facă un cadou mai deosebit soţiei sale cu ocazia celor 20 de ani de căsătorie. Pentru că aniversarea era în preajma sărbătorilor pascale, ţarul îi cere lui C. Faberge să îi creeze o bijuterie unică, sub formă de ou, care să fie extrem de preţioasă, la fel ca şi soţia sa - Maria. Aşa au apărut „ouăle Faberge" şi tradiţia anuală de Paşti a acestora de la curtea ţarului rus. Timp de 32 de ani, până la revoluţia bolşevică din 1917, care a dus la sfârşitul monarhiei ţariste, Casa Faberge a creat aproximativ 70 de ouă, dintre care peste 50 s-au păstrat până azi, fiecare constituind o operă de artă de o frumuseţe rară - simbol al luxului şi aristocraţiei.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei păstrează și el, printre comorile sale, piese de giuvaiergerie care poartă semnătura Fabergé. Aici expunem o călimară din argint, sec. XIX, acoperită integral cu ornamente stilizate, în stil rusesc modern influenţat de arta rusă-bizantină medievală. Corpul piesei reprezintă o sferă pe un suport din marmură, de forma unui trunchi de piramidă, prinsă cu piciorușe mici, sferice. Călimara este acoperită integral cu ornamente stilizate de o frumusețe rară, și este decorată cu perle și malachit. Această piesă de artă are înălțimea de 15 cm și diametrul de 9 cm. Capacul este conceput să semene cu cupola tradiţională a bisericilor ruseşti.

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

„Imaginea femeii în afişul sovietic”

August - Noiembrie 2020

 
Primele afişe sovietice au fost cele din anul 1917, din timpul loviturii de stat bolşevice din Rusia, servind ca mijloc de comunicare în masă, folosit la maximum, în scopul argumentării dictaturii bolşevice. Puterea sovietică a văzut în afiş un instrument eficient pentru mobilizarea maselor care nu ştiau să scrie şi să citească. Astăzi, privind aceste afişe, este uşor să ne imaginăm că producţia de afişe în Uniunea Sovietică era extrem de intensă. Au fost create sute de titluri de afişe şi imprimate în zeci sau chiar sute de mii de exemplare, etalate peste tot: în mediul urban, rural, în fabrici şi uzine, în colhozuri, şcoli, spitale etc. Procesul de creare a afişelor era unul foarte complicat şi includea efortul unui număr mare de pictori, scriitori, poeţi, jurnalişti.

Expoziţia „Imaginea femeii în afişul sovietic" este rezultatul cercetării şi valorificării colecţiei de afişe sovietice (circa 3000 de unităţi) din Patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Constituită din donaţii şi achiziţii pe parcursul mai multor decenii ale secolului XX, colecţia reprezintă femeia implicată în diverse activităţi de construire a societăţii sovietice. Cronologic, expoziţia include perioada anilor 1920-1985. Cel mai vechi afiş datează din anul 1920 şi reflectă, sugestiv, statutul femeii după revoluţia bolşevică din 1917. Prin intermediul celor 50 de afişe expuse, propunem publicului vizitator o privire de ansamblu asupra imaginii femeii în afişul sovietic. Aceste piese - cu valoare documentară, istorică şi artistică - au fost şi un mijloc eficient de propagandă, fiind o mărturie a trecutului şi reflectând o scurtă trecere în revistă a proceselor şi evenimentelor care au avut loc în societatea sovietică.

Variat prin mesaj, format şi design, divers din punct de vedere tematic, afișul din expoziţie a fost structurat în câteva compartimente: femeia după revoluţia bolşevică din 1917, egalată în drepturi cu bărbaţii, rolul femeii în procesul de colectivizare, femeia pe front şi în spatele frontului, contribuţia femeii în restabilirea economiei naţionale (la strung, în mină, pe tractor), femeia-mamă, femeia în diverse profesii, femeia în lupta pentru pace, femeia şi sportul etc. Important prin mesaj şi valoros prin design este afişul cu imaginea femeii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, exploatat la maximum în timpul mobilizărilor pe front, la recrutarea civililor şi angajarea lor în industria de război. Expresiv, colorat într-un stil strident este afişul cu imaginea femeii implicată în muncile agricole, folosit intens pentru amplificarea mesajului. Un rol aparte îl au afişele cu chipul femeii-mamă, cu texte concise şi imagini sugestive, reprezentând portretul femeii noi care, de cele mai multe ori, este îndemnată să renunţe la gospodărie şi să participe la munci şi activităţi sociale. Sunt uşor de contemplat şi afişele cu imaginea femeii în restabilirea economiei naţionale, în practicarea sportului etc. La crearea acestui gen de afişe şi-au adus contribuţia renumiţi pictori din URSS, inclusiv din RSSM: N. Koreţki, A. Bubnov, N. Vatolina, I. Bogdesco, G. Dimitriu, O. Cojocaru, I. Taburţă ş.a

Expoziţia demonstrează, o dată în plus, că afişul sovietic, din punct de vedere al impactului, a fost unul din cele mai eficiente instrumente de propagandă a ideologiei şi politicii de stat.

Curator: Vera Stăvilă.



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Peter Carl Fabergé (1846-1920), a fost un renumit bijutier de origine franceză, devenit furnizorul oficial de bijuterii pentru casa imperială din Rusia, iar atunci când spunem Fabergé, ne referim nu doar la bijuterie ci, în mod deosebit, la artă. Renumita casă rusă de giuvaiergerie Fabergé a primit recunoașterea mondială prin orfevrăria sa fină și inedită. La sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX, Casa Fabergé reprezenta un fenomen de talie mondială, cunoscută datorită celor mai spectaculoase obiecte - celebrele „ouă de Paşti" realizate din metale şi pietre preţioase. Primul ou a fost confecţionat în anul 1885 când ţarul Alexandru III decide să îi facă un cadou mai deosebit soţiei sale cu ocazia celor 20 de ani de căsătorie...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu