#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Expoziții

“În cătușele Siberiei. Copii basarabeni deportați de regimul totalitar-comunist în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”

Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova

18 august – 28 septembrie 2023

În acest an se împlinesc 84 de ani de la semnarea, în data de 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov și a protocolului adițional secret privind împărțirea Europei în sfere de influență între Rusia sovietică și Germania nazistă, fapt ce a determinat declanșarea Războiului Doi Mondial, distrugerea statelor suverane și moartea a milioane de victime în lagărele de exterminare, Gulag, deportări și arestări ilegale.

În contextul acțiunilor comemorative consacrate zilei de 23 August - Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, la sediul Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova este vernisată expoziția foto-documentară „În cătușele Siberiei. Copii basarabeni deportați de regimul totalitar-comunist în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953".

Expoziția prezintă aspecte din viața celor mai inocente victime ale Gulagului sovietic - copii și minori, descendenți din familiile „dușmanilor poporului sovietic". Mărturiile foto-documentare și documentele aduse în atenția vizitatorilor redau sensibilitatea emoțională, trăirile și memoriile traumatizante ale unei generații în relație cu propriul trecut din perioada stalinistă. În pofida afirmației lui Stalin, din 1935, despre faptul că „fiul nu răspunde pentru faptele tatălui", autoritățile sovietice au recurs la condamnarea tuturor membrilor familiei și inocularea vinei colective. În iunie 1941, din RSS Moldovenească au fost deportate 3.470 de familii (22.648 de persoane), inclusiv minorii din aceste familii. În iulie 1949, în cadrul operaţiunii „Sud", au fost deportate 11.293 de familii (35.796 de persoane), în componența acestor familii aflându-se 11.899 de copii. În 1951, din motive religioase, în cadrul operaţiunii „Nord", au fost silite să plece din RSS Moldovenească 723 de familii (2.724 de persoane), printre care 799 de copii.

Expoziţia reuneşte circa 100 de imagini fotografice, însoțite de memorii şi documente de arhivă ce reflectă perioada aflării în Gulag a copiilor exilați din RSS Moldovenească, în cadrul celor trei valuri de deportări în masă efectuate de autorităţile sovietice în anii 1941, 1949 şi 1951. Imaginile foto-documentare au fost valorificate din patrimoniul MNIM și din colecțiile recuperate recent în varii localităţi ale Republicii Moldova, însoţite fiind de hărţi ale Gulagului sovietic, documente ale organelor de represiune stalinistă ce dezvăluie modul de desfășurare a operaţiunilor de deportare, condiţiile de trai, de școlarizare și de muncă în așezările speciale din Siberia și Kazahstan.

Evenimentul este organizat de Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, MNIM și Institutul de Istorie, USM în parteneriat cu Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și Asociația Obștească Centrul de Excelență Institutul „Pro Memoria".

Expoziția poate fi vizitată în sediul Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova (str. Mihail Kogălniceanu 52/A) în perioada 18 august - 28 septembrie 2023.