#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Expoziții

“În cătușele Siberiei. Copii basarabeni deportați de regimul totalitar-comunist în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”

Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova

18 august – 28 septembrie 2023

În acest an se împlinesc 84 de ani de la semnarea, în data de 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov și a protocolului adițional secret privind împărțirea Europei în sfere de influență între Rusia sovietică și Germania nazistă, fapt ce a determinat declanșarea Războiului Doi Mondial, distrugerea statelor suverane și moartea a milioane de victime în lagărele de exterminare, Gulag, deportări și arestări ilegale.

În contextul acțiunilor comemorative consacrate zilei de 23 August - Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, la sediul Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova este vernisată expoziția foto-documentară „În cătușele Siberiei. Copii basarabeni deportați de regimul totalitar-comunist în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953".

Expoziția prezintă aspecte din viața celor mai inocente victime ale Gulagului sovietic - copii și minori, descendenți din familiile „dușmanilor poporului sovietic". Mărturiile foto-documentare și documentele aduse în atenția vizitatorilor redau sensibilitatea emoțională, trăirile și memoriile traumatizante ale unei generații în relație cu propriul trecut din perioada stalinistă. În pofida afirmației lui Stalin, din 1935, despre faptul că „fiul nu răspunde pentru faptele tatălui", autoritățile sovietice au recurs la condamnarea tuturor membrilor familiei și inocularea vinei colective. În iunie 1941, din RSS Moldovenească au fost deportate 3.470 de familii (22.648 de persoane), inclusiv minorii din aceste familii. În iulie 1949, în cadrul operaţiunii „Sud", au fost deportate 11.293 de familii (35.796 de persoane), în componența acestor familii aflându-se 11.899 de copii. În 1951, din motive religioase, în cadrul operaţiunii „Nord", au fost silite să plece din RSS Moldovenească 723 de familii (2.724 de persoane), printre care 799 de copii.

Expoziţia reuneşte circa 100 de imagini fotografice, însoțite de memorii şi documente de arhivă ce reflectă perioada aflării în Gulag a copiilor exilați din RSS Moldovenească, în cadrul celor trei valuri de deportări în masă efectuate de autorităţile sovietice în anii 1941, 1949 şi 1951. Imaginile foto-documentare au fost valorificate din patrimoniul MNIM și din colecțiile recuperate recent în varii localităţi ale Republicii Moldova, însoţite fiind de hărţi ale Gulagului sovietic, documente ale organelor de represiune stalinistă ce dezvăluie modul de desfășurare a operaţiunilor de deportare, condiţiile de trai, de școlarizare și de muncă în așezările speciale din Siberia și Kazahstan.

Evenimentul este organizat de Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, MNIM și Institutul de Istorie, USM în parteneriat cu Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și Asociația Obștească Centrul de Excelență Institutul „Pro Memoria".

Expoziția poate fi vizitată în sediul Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova (str. Mihail Kogălniceanu 52/A) în perioada 18 august - 28 septembrie 2023.