#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Expoziții

“În cătușele Siberiei. Copii basarabeni deportați de regimul totalitar-comunist în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”

Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova

18 august – 28 septembrie 2023

În acest an se împlinesc 84 de ani de la semnarea, în data de 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov și a protocolului adițional secret privind împărțirea Europei în sfere de influență între Rusia sovietică și Germania nazistă, fapt ce a determinat declanșarea Războiului Doi Mondial, distrugerea statelor suverane și moartea a milioane de victime în lagărele de exterminare, Gulag, deportări și arestări ilegale.

În contextul acțiunilor comemorative consacrate zilei de 23 August - Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, la sediul Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova este vernisată expoziția foto-documentară „În cătușele Siberiei. Copii basarabeni deportați de regimul totalitar-comunist în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953".

Expoziția prezintă aspecte din viața celor mai inocente victime ale Gulagului sovietic - copii și minori, descendenți din familiile „dușmanilor poporului sovietic". Mărturiile foto-documentare și documentele aduse în atenția vizitatorilor redau sensibilitatea emoțională, trăirile și memoriile traumatizante ale unei generații în relație cu propriul trecut din perioada stalinistă. În pofida afirmației lui Stalin, din 1935, despre faptul că „fiul nu răspunde pentru faptele tatălui", autoritățile sovietice au recurs la condamnarea tuturor membrilor familiei și inocularea vinei colective. În iunie 1941, din RSS Moldovenească au fost deportate 3.470 de familii (22.648 de persoane), inclusiv minorii din aceste familii. În iulie 1949, în cadrul operaţiunii „Sud", au fost deportate 11.293 de familii (35.796 de persoane), în componența acestor familii aflându-se 11.899 de copii. În 1951, din motive religioase, în cadrul operaţiunii „Nord", au fost silite să plece din RSS Moldovenească 723 de familii (2.724 de persoane), printre care 799 de copii.

Expoziţia reuneşte circa 100 de imagini fotografice, însoțite de memorii şi documente de arhivă ce reflectă perioada aflării în Gulag a copiilor exilați din RSS Moldovenească, în cadrul celor trei valuri de deportări în masă efectuate de autorităţile sovietice în anii 1941, 1949 şi 1951. Imaginile foto-documentare au fost valorificate din patrimoniul MNIM și din colecțiile recuperate recent în varii localităţi ale Republicii Moldova, însoţite fiind de hărţi ale Gulagului sovietic, documente ale organelor de represiune stalinistă ce dezvăluie modul de desfășurare a operaţiunilor de deportare, condiţiile de trai, de școlarizare și de muncă în așezările speciale din Siberia și Kazahstan.

Evenimentul este organizat de Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, MNIM și Institutul de Istorie, USM în parteneriat cu Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și Asociația Obștească Centrul de Excelență Institutul „Pro Memoria".

Expoziția poate fi vizitată în sediul Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova (str. Mihail Kogălniceanu 52/A) în perioada 18 august - 28 septembrie 2023.