#Exponatul Lunii

Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală.
Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.

Tur Virtual

Expoziții

“În cătușele Siberiei. Copii basarabeni deportați de regimul totalitar-comunist în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”

Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova

18 august – 28 septembrie 2023

În acest an se împlinesc 84 de ani de la semnarea, în data de 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov și a protocolului adițional secret privind împărțirea Europei în sfere de influență între Rusia sovietică și Germania nazistă, fapt ce a determinat declanșarea Războiului Doi Mondial, distrugerea statelor suverane și moartea a milioane de victime în lagărele de exterminare, Gulag, deportări și arestări ilegale.

În contextul acțiunilor comemorative consacrate zilei de 23 August - Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, la sediul Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova este vernisată expoziția foto-documentară „În cătușele Siberiei. Copii basarabeni deportați de regimul totalitar-comunist în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953".

Expoziția prezintă aspecte din viața celor mai inocente victime ale Gulagului sovietic - copii și minori, descendenți din familiile „dușmanilor poporului sovietic". Mărturiile foto-documentare și documentele aduse în atenția vizitatorilor redau sensibilitatea emoțională, trăirile și memoriile traumatizante ale unei generații în relație cu propriul trecut din perioada stalinistă. În pofida afirmației lui Stalin, din 1935, despre faptul că „fiul nu răspunde pentru faptele tatălui", autoritățile sovietice au recurs la condamnarea tuturor membrilor familiei și inocularea vinei colective. În iunie 1941, din RSS Moldovenească au fost deportate 3.470 de familii (22.648 de persoane), inclusiv minorii din aceste familii. În iulie 1949, în cadrul operaţiunii „Sud", au fost deportate 11.293 de familii (35.796 de persoane), în componența acestor familii aflându-se 11.899 de copii. În 1951, din motive religioase, în cadrul operaţiunii „Nord", au fost silite să plece din RSS Moldovenească 723 de familii (2.724 de persoane), printre care 799 de copii.

Expoziţia reuneşte circa 100 de imagini fotografice, însoțite de memorii şi documente de arhivă ce reflectă perioada aflării în Gulag a copiilor exilați din RSS Moldovenească, în cadrul celor trei valuri de deportări în masă efectuate de autorităţile sovietice în anii 1941, 1949 şi 1951. Imaginile foto-documentare au fost valorificate din patrimoniul MNIM și din colecțiile recuperate recent în varii localităţi ale Republicii Moldova, însoţite fiind de hărţi ale Gulagului sovietic, documente ale organelor de represiune stalinistă ce dezvăluie modul de desfășurare a operaţiunilor de deportare, condiţiile de trai, de școlarizare și de muncă în așezările speciale din Siberia și Kazahstan.

Evenimentul este organizat de Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, MNIM și Institutul de Istorie, USM în parteneriat cu Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și Asociația Obștească Centrul de Excelență Institutul „Pro Memoria".

Expoziția poate fi vizitată în sediul Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova (str. Mihail Kogălniceanu 52/A) în perioada 18 august - 28 septembrie 2023.