#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„În Lumea jucăriilor”

(16 decembrie 2010 - 16 februarie 2011)

Expoziția, denumită generic În Lumea jucăriilor, reunește peste 300 de piese, încadrate cronologic între mil. IV î. Hr. și anul 2010, majoritatea fiind piese din colecții private. Starea excepțională de conservare, valoarea intrinsecă și unicitatea au constituit criteriile de selecție a obiectelor ce compun expoziția. Colaborarea cu Universitatea de Stat, Studioul Teleradio Moldova precum și cu colecționari din Republica Moldova și România a scos la iveală piese extrem de interesante sub aspect științific, estetic, dar și al provenienței.

Este evident că istoria jucăriilor este la fel de veche ca istoria umanității. Cele mai vechi jucării erau făcute din materiale găsite în natură, ca lemn și lut. Astfel, expoziția debuteză cu un ansamblu de piese emblematice: zornăitură din mil.IV î. Hr. (MNAIM), figurine antropomorfe datate cu sec. IV î.Hr. (Muzeul de Antichități al USM), figurine zoomorfe și vase miniaturale din sec. IX-X d. Hr. (MNAIM). Circuitul expozițional continuă cu jucării de lemn (colecția Ion Podaru), țuruieci din ceramică (colecția Iurie Caminschi), fluiere din lemn (colecția Grigore Posternac), păpuși din paie și pănuși de porumb (colecțiile Natalia Cangea și Vera Muzlaeva).

O altă categorie de jucării, care oferă expoziției o notă de eleganță, o constituie păpușile din „papier mâché“ (carton presat) și porțelan, fabricate în Franța, Germania și SUA. Remarcăm o piesă deosebită din această categorie – o păpușă din „papier mâché” și porțelan, produsă în 1860 în Franța (colecția Mihai Ciocanu). Expunerea cuprinde și păpuși de porțelan din anii 1920, 1960-1990 (colecția Galina Harjevskaia).

Următorul tronson al expoziției reunește păpuși din plastic, celuloid și cauciuc, produse în Germania (1960-1990), URSS (1950-1990). Cele mai reprezentative sunt jucăriile de la Fabrica de păpuși din Durlești, unica întreprindere de acest gen de pe teritoriul Republicii Moldova, care a activat în perioada anilor 1960-1990.

Un grup aparte de exponate îl constituie jucăriile pentru băieței: soldăței de plumb (colecția Emma Azina), mașinuțe (colecțiile Sergiu Guțu și Iurie Revenco) și trenulețe (colecția Victor Tocmacov).

O notă distinctă a expoziției o constituie păpușile Teatrului Televizat Prichindel și ale Teatrului Municipal de Păpuși Guguță. Demersul expozițional este completat cu lucrări ale Centrului Origami Moldova, cărți poștale și fotografii ce reflectă tematica expoziției, selectate din patrimoniul MNAIM, colecția de păpuși naționale Nina Djos și ursuleți de pluș (colecția Tatiana Suhoparenko).

Itinerarul expoziției se încheie cu un grupaj de jucării contemporane. Emblematice pentru acest compartiment sunt păpușile Cleopatra, (colecția Valentina Anton), Bratz și Barbie, iar eroii lui Disney vin să ne transpună în atmosfera de basm.

Expoziția va fi deschisă pentru public de pe 16 decembrie 2010 până la 16 februarie 2011.