#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Expoziții

„Întru răsplata meritelor…
Distincțiile de Stat ale Republicii Moldova la cea de-a 30-a aniversare”

28 iulie – 25 august 2022

La 30 iulie 1992, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 1123-XII cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova, prin care au fost introduse primele decorații proprii ale tânărului stat, implicat într-un război nedrept pentru apărarea independenței politice și integrității teritoriale. Urmând un concept minimalist, determinat și de urgența decorării eroilor luptelor de la Nistru, actul legislativ a prevăzut inițial doar două ordine („Ordinul Republicii" și „Ștefan cel Mare"), patru medalii („Meritul Militar", „Pentru Vitejie", „Meritul Civic", „Mihai Eminescu") și trei titluri onorifice („Meșter-Faur", „Maestru al Literaturii", „Maestru în Artă"). Acestea îl au ca autor și pictor pe maestrul Simion Odainic. Primul lot de distincții a avut ca primă sursă de inspirație stufosul sistem de distincții al URSS, parte a căruia au fost și titlurile onorifice ale RSS Moldovenești. Cea de-a doua sursă, mai ales în ceea ce privește denumirile unor decorații, a constituit-o elegantul sistem al distincțiilor Regatului României.

Ulterior, din necesități practice, prin completarea legii, au mai fost instituite alte cinci ordine („Gloria Muncii", 1994; „Recunoștința Patriei", 1994; „Ordinul de Onoare", 2002; „Credință Patriei", cu trei clase, 2004; „Bogdan Întemeietorul", 2008), o cruce („Crucea Misiunilor Internaționale", 2017), o medalie („Nicolae Testemițanu", 2003) și patru titluri onorifice („Om Emerit", 1994; „Artist al Poporului", 2008; „Artist Emerit", 2008; „Colectiv Artistic Emerit", 2008). Pe lângă Simion Odainic, la elaborarea conceptului faleristic și artistic al noilor distincții au contribuit și alți membri ai Comisiei Naționale de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. De asemenea, în trei decenii de existență, au fost instituite și câteva distincții de stat comemorative, în special cu caracter militar.

Legea distincțiilor de stat din 1992, care rămâne în vigoare până în zilele noastre, a constituit baza domeniului faleristic din Republica Moldova, a determinat direcțiile lui de dezvoltare și a prilejuit expoziția dată. În cadrul ei sunt etalate piese faleristice din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, din colecțiile Cabinetului de Heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, precum și din câteva colecții particulare. Un loc de frunte îl ocupă fotografiile realizate de Oleg Cebotariov, Iurie Foca și Dumitru Goncear.

Vernisarea expoziției va avea loc în data de 28 iulie 2022, la ora 14:00, în holul de la etaj al MNIM (str. 31 August 1989, nr. 121 A).