#Exponatul Lunii

Porțelanul german este foarte apreciat în rândul iubitorilor de antichități, datorită calității înalte a materialului folosit, originalității și elaborării minuțioase a designului decorativ.
În patrimoniul muzeului se păstrează cinci exemplare ale uneia dintre cele mai vechi manufacturi de porțelan din regiunea Turingia, Germania - așa-numitul grup statuar „Muzicanții", realizat la manufactura din Volkstedt. Acestea au intrat în patrimoniul muzeului în anul 1991, prin achiziție de la o locuitoare a orașului Chișinău. Piese de o valoare istorică și artistică incontestabilă, ele poartă amprentele stilului rococo.
Manufactura din Volkstedt are o tradiție îndelungată în producția de figurine, inclusiv a celor care înfățișează muzicieni. În anul 1760, Georg Heinrich Macheleid, inventator al pastei tari de porțelan din Turingia, a deschis mai întâi, în Zitzendorf, o manufactură de producție, care în 1762 a fost transferată în Volkstedt. Macheleid a condus manufactura până în anul 1764. Ulterior, fabrica și-a schimbat de nenumărate ori proprietarii și arendatorii. Sub conducerea lui Christian Nonne, fabrica a cunoscut o perioadă de înflorire între anii 1767-1797, fapt reflectat și în dezvoltarea artistică a produselor sale. Manufactura din Volkstedt a început să creeze figurine care aveau să devină, mai târziu, cunoscute în întreaga lume.
În această perioadă au fost realizate și statuetele din porțelan, numite „Muzicanții", din colecția muzeului. Ele reprezintă cinci „putti”: patru cântă la diferite instrumente muzicale (flaut, mandolină, corn și fluier), iar al cincilea dirijează. Figurinele sunt realizate manual, de la modelare până la pictare. Fiecare figurină este delicat pictată, cu accente pastelate și detalii aurite, surprinzând mișcarea jucăușă și măiestria fină a muzicianului. Suportul pe care stau este realizat din porțelan colorat în masă, într-o nuanță de gri-verzui - o tehnică de colorare destul de rară. Contrastul dintre verde, alb și detaliile aurite conferă pieselor un aspect neobișnuit de delicat. Aceste detalii ornamentale sunt caracteristice stilului rococo, răspândit în acea perioadă în Europa, stil apărut în Franța și asociat cu domnia regelui Ludovic al XV-lea.

Marca aplicată pe figurine reprezintă două furci încrucișate, foarte clare și nestilizate, de culoare albastră, sub email, cu vopseaua ușor răvășită - detaliu care permite estimarea perioadei de producție a acestor articole. Deoarece, adeseori, cele două furci încrucișate se asemănau cu cele două spade ale mărcii Meissen, manufactura din Volkstedt a fost nevoită să-și modifice marca începând cu anul 1787. Marca inițială reprezenta o furcă, apoi, pentru o scurtă perioadă, s-a revenit la două furci, ca din anul 1800 să se adopte semnul grafic al denumirii orașului Rudolstadt - litera „R". Prin urmare, perioada scurtă în care s-a revenit la cele două furci, în care au fost produse și statuetele din muzeu, ar fi, după părerea noastră, cuprinsă între anii 1787-1800.
Statuetele au o înălțime cuprinsă între 10 și 18 cm și se află într-o stare de conservare relativ bună.
Piesele de porțelan produse în Germania la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prezentate vizitatorilor, sunt de o mare raritate. Ele reprezintă adevărate opere de artă ale meșterilor germani și sunt considerate, totodată, importante mărturii istorice ale dezvoltării industriei de porțelanuri din Germania.

Tur Virtual

Expoziții

„Istoria orașului Riga pe parcursul unui secol: din 1914 până în 2014”

Organizată de Ambasada Letoniei în Republica Moldova, la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe al Letoniei

5-20 octombrie 2016

Scopul expoziției itinerante este de a reflecta, prin intermediul imaginilor și a colajelor foto, cele mai importante transformări ale orașului Riga în decursul unui secol, ca urmare a marilor evenimente ce au avut loc în Europa anilor 1914-2014.

Sunt abordate diverse teme, precum: războiul și libertatea, personalitățile marcante ale timpului, moda, arhitectura, design-ul, muzica și alte sfere ale culturii, toate având ca subiect reconstituirea trecutului orașului Riga, cu diversele sale fațete.

Moto-ul expoziției: „Phoenix-ul Riga".
Orașul Riga este comparat cu pasărea Phoenix din mitologia greacă, care după ardere a fost capabilă să reînvie din propria-i cenușă. Doar într-un singur secol, Riga a trecut prin șapte schimbări ale formei de guvernare:
- Rusia Ţaristă;
- Kaiserul German;
- Letonia Sovietică „roșie" și Republica Letonă „albă";
- Ocupația de către URSS și Germania Nazistă;
- Ocuparea sovietică, din nou;
- Perioada până la restaurarea independenței Republicii Letone.

În 1915 au fost evacuate fabricile din Riga, fapt ce s-a soldat cu reducerea la jumătate a populației urbei. În 1919, Riga a trecut prin atacul masiv al armatei conduse de aventurierul P. Bermondt-Avalov, care a lăsat cheiul râului Daugava în ruine. Reforma agrară din 1920 a dat dreptul la proprietate asupra pământului, oferind șansa de a construi și extinde orașul și de a mări populația până la un milion de locuitori. Devastarea orașului vechi în anul 1941 a fost urmată de restaurarea lui postbelică, pe fostele pășuni și grădini construindu-se noi cartiere rezidențiale. Astăzi Riga se mândrește cu patrimoniul său cultural.

Expoziția relevă impactul unui șir de evenimente care s-au întâmplat în Europa secolului XX asupra istoriei letonilor, impact ce s-a soldat cu pierderea independenței Republicii Letone. Evenimentele majore - războaiele și revoluțiile - sunt ilustrate pe panouri prin imagini istorice alb-negru. Îndepărtarea ruinelor și reconstrucția orașului, ca un nou început, sunt prezentate prin istoria a două puncte nodale - Piața Sfatului și Citadela. Peisajele urbane sunt completate cu imagini despre viața cotidiană a locuitorilor din Riga.

Expoziția mai cuprinde și alte imagini, precum: Riga înfloritoare după Primul Război Mondial, Riga în flăcări la 1941, Riga sovietică, Riga în timpul baricadei din 1991, Riga la 20 de ani de la restaurarea independenței. Aceste fotografii simbolizează capacitatea orașului Riga de a renaște, precum pasărea Phoenix, din propria-i cenușă.