#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Istoria orașului Riga pe parcursul unui secol: din 1914 până în 2014”

Organizată de Ambasada Letoniei în Republica Moldova, la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe al Letoniei

5-20 octombrie 2016

Scopul expoziției itinerante este de a reflecta, prin intermediul imaginilor și a colajelor foto, cele mai importante transformări ale orașului Riga în decursul unui secol, ca urmare a marilor evenimente ce au avut loc în Europa anilor 1914-2014.

Sunt abordate diverse teme, precum: războiul și libertatea, personalitățile marcante ale timpului, moda, arhitectura, design-ul, muzica și alte sfere ale culturii, toate având ca subiect reconstituirea trecutului orașului Riga, cu diversele sale fațete.

Moto-ul expoziției: „Phoenix-ul Riga".
Orașul Riga este comparat cu pasărea Phoenix din mitologia greacă, care după ardere a fost capabilă să reînvie din propria-i cenușă. Doar într-un singur secol, Riga a trecut prin șapte schimbări ale formei de guvernare:
- Rusia Ţaristă;
- Kaiserul German;
- Letonia Sovietică „roșie" și Republica Letonă „albă";
- Ocupația de către URSS și Germania Nazistă;
- Ocuparea sovietică, din nou;
- Perioada până la restaurarea independenței Republicii Letone.

În 1915 au fost evacuate fabricile din Riga, fapt ce s-a soldat cu reducerea la jumătate a populației urbei. În 1919, Riga a trecut prin atacul masiv al armatei conduse de aventurierul P. Bermondt-Avalov, care a lăsat cheiul râului Daugava în ruine. Reforma agrară din 1920 a dat dreptul la proprietate asupra pământului, oferind șansa de a construi și extinde orașul și de a mări populația până la un milion de locuitori. Devastarea orașului vechi în anul 1941 a fost urmată de restaurarea lui postbelică, pe fostele pășuni și grădini construindu-se noi cartiere rezidențiale. Astăzi Riga se mândrește cu patrimoniul său cultural.

Expoziția relevă impactul unui șir de evenimente care s-au întâmplat în Europa secolului XX asupra istoriei letonilor, impact ce s-a soldat cu pierderea independenței Republicii Letone. Evenimentele majore - războaiele și revoluțiile - sunt ilustrate pe panouri prin imagini istorice alb-negru. Îndepărtarea ruinelor și reconstrucția orașului, ca un nou început, sunt prezentate prin istoria a două puncte nodale - Piața Sfatului și Citadela. Peisajele urbane sunt completate cu imagini despre viața cotidiană a locuitorilor din Riga.

Expoziția mai cuprinde și alte imagini, precum: Riga înfloritoare după Primul Război Mondial, Riga în flăcări la 1941, Riga sovietică, Riga în timpul baricadei din 1991, Riga la 20 de ani de la restaurarea independenței. Aceste fotografii simbolizează capacitatea orașului Riga de a renaște, precum pasărea Phoenix, din propria-i cenușă.