#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„La început a fost ... Lutul"

16 aprilie 2015 - 18 ianuarie 2016

Din cele mai vechi timpuri lutul, argila, huma, au jucat un rol deosebit în viața cotidiană a comunităților umane. Exprimând rolul primordial al pământului în viața omului, legendele și mitologia universală (akkadiană, chineză etc.), dar și Biblia, consideră că însuși Omul a fost creat din huma pământului.

Practica acumulată în procesul lucrului cu pământul a dus la descoperirea de către om a calităților plastice deosebite ale lutului din care începe să producă vase. Recipientele, inițial realizate din piatră sau lemn, sunt înlocuite treptat cu vase modelate din argilă și uscate la soare. Arderea pe ruguri, pe vetre de foc, iar mai târziu în interiorul unor instalații speciale - cuptoare de ars ceramica, a făcut ca vasele și piesele din argilă să devină rezistente și practice.

Primele vase din ceramică au fost modelate în mileniile IX și VIII a. Chr. în Orientul Apropiat. Importanța deosebită pentru comunitățile umane a descoperirii procedeului de ardere a vaselor din lut a făcut să apară una dintre cele mai frumoase și plastice expresii legate de acest fenomen: Nu zeii sunt cei care ard oalele.

Practica confecționării vaselor din lut ars, a ustensilelor și a materialelor de construcție din lut, s-a răspândit din Orientul Apropiat spre Asia și Europa începând cu mileniul al VII-lea a. Chr. Treptat, pe măsura diversificării formelor vaselor ceramice, este variată și gama produselor realizate din lut.

În spațiul pruto-nistrean cele mai vechi forme ceramice apar în cadrul culturii Bugo-Nistrene, care a luat naștere la mijlocul-sfârșitul mileniului al VII-lea a. Chr. Purtătorii acestei culturi au deprins modelarea vaselor ceramice la o anumită perioadă după începerea practicării agriculturii rudimentare. Se crede că în cultura Bugo-Nistreană producerea ceramicii a apărut sub influența culturii Criș, pe la sfârșitul mileniului al VII-lea - începutul mileniului al VI-lea.

Fondul de exponate: Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține cea mai importantă colecție de materiale arheologice din Republica Moldova, rezultată din săpături arheologice începând cu anul 1947 și până în anul 2014. Cea mai mare parte a acestei colecții o constituie piesele realizate din argilă. Gama acestora este foarte diversă, pornind de la recipiente - vase ceramice din diferite perioade istorice, de varii forme și pentru multiple utilități - pregătirea hranei, păstrarea cerealelor, transportarea produselor lichide (uleiuri, vinuri etc.), piese de construcție (țigle, olane, tuburi ceramice pentru apeduct, cărămizi), piese ornamentale de interior (cahle), piese de podoabă (mărgele din lut), piese de cult (figurine miniaturale zoo- și antropomorfe, altărașe) - unele fiind adevărate bijuterii de artă și compoziție. De rând cu vasele frumos pictate ale culturii Cucuteni, sunt etalate fusaiole, greutăți pentru războiul vertical de țesut sau plasa de pescuit, mărgele din lut, cahle de sobă și plăci ornamentale de interior, tuburi de apeduct sau de hogeac, ustensile indispensabile în cadrul gospodăriei umane din toate timpurile. Acestea evocă importanța argilei în viața economică, socială, culturală și spirituală a comunităților umane pe parcursul mileniilor, dar și calitatea de sursă documentară exclusivă pentru reconstituirea unor întregi epoci istorice.

Scopul expoziției "La început a fost... Lutul" este valorificarea unei game cât mai largi și reprezentative de materiale confecționate din lut ars în vederea diversificării aspectelor expoziționale ale colecției; evocarea importanței argilei în viața economică, socială, culturală și spirituală a comunităților umane din spațiul pruto-nistrean pe parcursul mileniilor; promovarea descoperirilor arheologice în calitate de surse documentare exclusive în ceea ce privește reconstituirea unor întregi epoci din istoria economică, spirituală și culturală a regiunii; familiarizarea publicului larg cu colecțiile muzeului; educarea gustului pentru frumos. Expunerea documentului istoric este exprimată și ca formă de educare a dragostei pentru istoria națională.

Structura expoziției este una cronologico-tematică. Expoziția este structurată conform succesiunii epocilor istorice - neo-eneolitic, epoca bronzului, epoca fierului, antichitate, epoca medievală, modernă și contemporană - și a evoluției morfologico-tehnologice a ceramicii, recipientelor și pieselor din lut.

Expoziția prezintă 474 de piese autentice care fac parte din fondul de bază și auxiliar al Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Unele dintre ele au fost supuse unor proceduri de conservare sau restaurare. Demersul expozițional este completat de materiale grafice și reconstrucții.

Ilustrarea procedeelor de confecționare a ceramicii a fost realizată prin reconstituirea unui atelier pentru producerea vaselor din ceramică și a unui cuptor de ars ceramică cu grătar, înzestrat cu ustensilele necesare etc.