În ziua de 4 iulie 2019, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, a avut loc inaugurarea expoziţiei „Mărturii din Gulag. Memoria victimelor regimului totalitar-comunist".
Instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în teritoriile din stânga Prutului, a avut consecinţe dramatice, resimţite până în prezent în societatea din Republica Moldova. Politicile represive şi acţiunile de sovietizare forţată au demarat odată cu adoptarea, în perioada 26 august - 4 noiembrie 1940, a trei hotărâri cu privire la recrutarea a 59 500 de persoane, preponderent din localităţile rurale, ca forţă de muncă pentru industria carboniferă şi siderurgică din URSS.
La 12-13 iunie 1941, în cele 6 judeţe basarabene, incorporate în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, au fost arestate 4 507 de persoane şi deportate 13 885 de persoane. Al doilea val de deportări a fost desfăşurat pe 5-9 iulie 1949, în baza unei hotărârii strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate în Siberia şi nordul Kazahstanului 35 796 de persoane, dintre care 11 889 erau copii. În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deportărilor, de această dată pe motive confesionale, fiind supuse represiunii 2 617 de persoane, inclusiv 842 de copii, membri ai organizaţiilor religioase considerate ilegale şi antisovietice. Politica de rechiziţii a cerealelor, stabilită prin hotărârile Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenească şi CC al PC(b) din Moldova, din 9 aprilie 1945, obliga ţăranii să predea la stat cote de cereale impuse - aşa-numita postavka. Nerespectarea acestor hotărâri prevedea pedeapsa ţăranilor conform art. 58 şi 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene, iar foametea din anii 1946-1947 a fost provocată de politica abuzivă a statului sovietic de rechiziţionarea a grânelor de la ţărani. Numărul persoanelor care au murit de foame şi boli în perioada decembrie 1946 - august 1947 variază între 115 000 şi 250 000; la acestea adăugându-se alte 350 000 de victime afectate de malnutriţie; în timpul foametei, au fost înregistrate 39 cazuri de canibalism.
Expoziţia foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist" prezintă mărturiile victimelor şi supravieţuitorilor represiunilor politice şi deportărilor în masă din perioada sovietică. Imaginile şi documentele expuse din fondurile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei şi a celor valorificate în cadrul Programului de stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953" prezintă publicului larg ororile regimului totalitar-sovietic şi memoria acestei tragice perioade în istoria poporului nostru.
Expoziţia este dedicată tristei aniversări a celui de-al doilea val de deportări în masă din 5-9 iulie 1949 şi memoriei tuturor victimelor regimului totalitar-comunist.
Expoziţia a fost elaborată în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societăţile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania şi Republica Moldova", susţinut de Programul Promovarea Cooperării şi Democraţiei al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania (Development Cooperation and Democracy Promotion Programme) şi de Ambasada Republicii Lituania în Republica Moldova.
Parteneri instituţionali:
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Institutul de Istorie
Centrul de Excelenţă Institutul ProMemoria, Universitatea de Stat din Moldova
Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălţi
Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu" din Cahul
*Termenul GULAG a fost preluat din limba rusă cu semnificaţia iniţială Direcţia Generală de Muncă a Lagărelor pe teritoriul URSS, care şi-a extins considerabil conţinutul după 1989 prin desemnarea emblematică a spaţiului de detenţie sub orice formă, incluzând deportările, închisorile, regimul forţat de reşedinţă, restricţionarea dreptului de alegere a locului de muncă şi trai etc.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
