Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Lietuvos ambasada Moldovoje / Ambasada Lituaniei în Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România, organizează la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu nr 2) în perioada 22 mai - 30 iunie 2024, expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist". Vernisajul expoziției, la care publicul este invitat să participe, va fi miercuri, 22 mai 2024, ora 14.00.

Instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în teritoriile din stânga Prutului a avut consecințe dramatice, resimțite până în prezent în societatea din Republica Moldova.

Sovietizarea forțată a demarat odată cu adoptarea, în perioada 26 august - 4 noiembrie 1940, a trei hotărâri cu privire la recrutarea a 59 500 de persoane, preponderent din localităţile rurale, ca forță de muncă pentru industria carboniferă și siderurgică din URSS.

La 12-13 iunie 1941, în cele șase județe basarabene, incorporate forțat în componența URSS, au fost arestate 4 507 de persoane şi deportate 13 885 de persoane. Al doilea val de deportări din RSS Moldovenească a avut loc în zilele de 5-6 iulie 1949, în baza unei hotărârii strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate în Siberia și Kazahstan 35 796 de persoane, dintre care 11 889 erau copii. În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deportărilor staliniste în RSS Moldovenească, de această dată pe motive confesionale, fiind supuse represiunii 2 617 de persoane, inclusiv 842 de copii, membri ai organizațiilor religioase considerate ilegale și antisovietice.

La fel, odată cu instaurarea ocupației sovietice, în Basarabia a fost implementată politica de rechiziții a cerealelor în temeiul hotărârilor Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenească şi CC al PC(b) din RSS Moldovenească din 9 aprilie 1945, prin care țăranii erau obligați să livreze statului cote de cereale, iar nerespectarea acestor hotărâri era pedepsită conform art. 58 şi art. 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene. În rezultatul acțiunilor criminale ale statului sovietic de rechiziționarea a grânelor de la țărani în RSS Moldovenească, în perioada decembrie 1946 - august 1947, au murit de foamete circa 200 000 de persoane; la acestea adăugându-se alte 350 000 de victime afectate de malnutriție și zeci de cazuri înregistrate de canibalism.

Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist" prezintă narațiunile victimelor și supraviețuitorilor represiunilor politice și deportărilor în masă din perioada sovietică. Imaginile și documentele expuse din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și a celor valorificate în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953" prezintă publicului larg ororile regimului totalitar-sovietic și memoria acestei tragice perioade în societatea de astăzi.

Expoziția a fost elaborată în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societățile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania și Republica Moldova", susținut de Programul „The Development Cooperation and Democracy Promotion Programme" al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania în Republica Moldova.

Curator: Dr. Ludmila D. Cojocaru

*Termenul GULAG a fost preluat din limba rusă cu semnificația inițială Direcția Generală de Muncă a Lagărelor pe teritoriul URSS, care și-a extins semnificația după 1989 prin desemnarea emblematică a spațiului de detenție sub orice formă, incluzând deportările, închisorile, regimul forțat de reședință, restricționarea dreptului de alegere a locului de muncă și trai etc.