EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

În 2024, se împlinesc trei decenii de la trecerea în neființă a Eufrosiniei Kersnovski, soroceanca deportată în noaptea de 12-13 iunie 1941 și, ulterior, condamnată de statul-partid la 20 ani de pușcărie pentru evadarea din GULAG. Reușind să supraviețuiască lagărelor de corecție prin muncă, Eufrosinia Kersnovski își va asuma peste ani statutul de martor ocular al atrocităților regimului totalitar-comunist, lăsând generațiilor următoare 12 caiete de amintiri despre infernul prin care a trecut, acestea fiind însoțite de circa 700 de ilustrații color.

Publicate sub genericul „Cât costă omul", sub îngrijirea academicianului Valeriu Pasat, relatările Eufrosiniei Kersnovski dezvăluie prețul vieții umane în contextul represiunilor politice, captând cu o sinceritate sfâșietoare experiențele din lagărele de muncă forțată și determinarea sa de a supraviețui și de a relata adevărul despre suferințele îndurate. Pe lângă relatarea evenimentelor, autoarea narațiunilor reflectează profund asupra naturii umane și asupra modului în care regimul totalitar a degradat valorile morale și demnitatea umană. În volum sunt inserate ilustrații color de o valoare istorică de neprețuit, oferind detalii autentice despre viața în GULAG și despre impactul represiunilor politice asupra indivizilor și comunităților. „Cât costă omul" este mai mult decât o simplă mărturie despre suferință; este o condamnare puternică a totalitarismului și o celebrare a spiritului uman, aducând în prim-plan vocea unei femei care a reușit să transforme trauma personală într-un apel universal pentru justiție și adevăr.

Această lucrare documentează un capitol întunecat al istoriei și, totodată servește ca un memento al puterii rezilienței și solidarității umane în vremuri de grea încercare. Cartea îndeamnă vizitatorii muzeului de a reflecta asupra valorii vieții umane și asupra imperativului de a proteja libertatea și demnitatea umană.

 

Tur Virtual


Expoziții

„Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist”

Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

22 mai – 30 iunie 2024

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Lietuvos ambasada Moldovoje / Ambasada Lituaniei în Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România, organizează la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu nr 2) în perioada 22 mai - 30 iunie 2024, expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist". Vernisajul expoziției, la care publicul este invitat să participe, va fi miercuri, 22 mai 2024, ora 14.00.

Instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în teritoriile din stânga Prutului a avut consecințe dramatice, resimțite până în prezent în societatea din Republica Moldova.

Sovietizarea forțată a demarat odată cu adoptarea, în perioada 26 august - 4 noiembrie 1940, a trei hotărâri cu privire la recrutarea a 59 500 de persoane, preponderent din localităţile rurale, ca forță de muncă pentru industria carboniferă și siderurgică din URSS.

La 12-13 iunie 1941, în cele șase județe basarabene, incorporate forțat în componența URSS, au fost arestate 4 507 de persoane şi deportate 13 885 de persoane. Al doilea val de deportări din RSS Moldovenească a avut loc în zilele de 5-6 iulie 1949, în baza unei hotărârii strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate în Siberia și Kazahstan 35 796 de persoane, dintre care 11 889 erau copii. În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deportărilor staliniste în RSS Moldovenească, de această dată pe motive confesionale, fiind supuse represiunii 2 617 de persoane, inclusiv 842 de copii, membri ai organizațiilor religioase considerate ilegale și antisovietice.

La fel, odată cu instaurarea ocupației sovietice, în Basarabia a fost implementată politica de rechiziții a cerealelor în temeiul hotărârilor Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenească şi CC al PC(b) din RSS Moldovenească din 9 aprilie 1945, prin care țăranii erau obligați să livreze statului cote de cereale, iar nerespectarea acestor hotărâri era pedepsită conform art. 58 şi art. 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene. În rezultatul acțiunilor criminale ale statului sovietic de rechiziționarea a grânelor de la țărani în RSS Moldovenească, în perioada decembrie 1946 - august 1947, au murit de foamete circa 200 000 de persoane; la acestea adăugându-se alte 350 000 de victime afectate de malnutriție și zeci de cazuri înregistrate de canibalism.

Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist" prezintă narațiunile victimelor și supraviețuitorilor represiunilor politice și deportărilor în masă din perioada sovietică. Imaginile și documentele expuse din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și a celor valorificate în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953" prezintă publicului larg ororile regimului totalitar-sovietic și memoria acestei tragice perioade în societatea de astăzi.

Expoziția a fost elaborată în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societățile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania și Republica Moldova", susținut de Programul „The Development Cooperation and Democracy Promotion Programme" al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania în Republica Moldova.

Curator: Dr. Ludmila D. Cojocaru

*Termenul GULAG a fost preluat din limba rusă cu semnificația inițială Direcția Generală de Muncă a Lagărelor pe teritoriul URSS, care și-a extins semnificația după 1989 prin desemnarea emblematică a spațiului de detenție sub orice formă, incluzând deportările, închisorile, regimul forțat de reședință, restricționarea dreptului de alegere a locului de muncă și trai etc.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

În 2024, se împlinesc trei decenii de la trecerea în neființă a Eufrosiniei Kersnovski, soroceanca deportată în noaptea de 12-13 iunie 1941 și, ulterior, condamnată de statul-partid la 20 ani de pușcărie pentru evadarea din GULAG...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC