#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

„Mihai Eminescu în medalistică, filatelie și cartofilia din patrimoniul MNIM”

03 ianuarie – 31 decembrie 2025

Mihai Eminescu, una dintre cele mai reprezentative personalități ale culturii române, este celebrat printr-o mini expoziție de excepție găzduită în Sala de Bronz a Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Această expoziție dezvăluie o perspectivă inedită asupra poetului național, reflectată prin obiecte de o valoare artistică și istorică deosebită. Piese din medalistică, filatelie și cartofilie, fiecare purtând o poveste aparte, recompun imaginea poetului în detalii ce transcend timpul.

Atmosfera expoziției este marcată de prezența unor opere create de artiști talentați din Republica Moldova, România, Letonia și Rusia, fiecare contribuind cu propria interpretare a moștenirii eminesciene. Printre aceștia se remarcă Constantin Dumitrescu, Vasile Gabor, Maximilian Fetița, Ștefan Grudinschi, Janis Strupulis și Aleksandr Baklanov, ale căror creații oferă o incursiune captivantă în viața și opera poetului. Medaliile expuse evocă teme variate, de la prietenia emblematică cu Ion Creangă, călătoriile sale de studiu la Viena, Berlin și alte centre culturale europene, până la imaginea părinților săi, Gheorghe și Raluca Eminovici, care au influențat profund formarea sa. Portretele gravate ale poetului, inspirate din cele patru fotografii consacrate, completează această imagine vibrantă.

Un loc aparte îl ocupă piesele rare, cum ar fi moneda comemorativă de "1 rublă", emisă în 1989 cu prilejul Centenarului morții poetului, realizată de Aleksandr Baklanov la Monetăria din Sankt Petersburg. Alte medalii, precum "Constelația Eminescu", care înfățișează familia poetului, sau "Semnătura poetului M. Eminescu", oferă detalii personale și simboluri asociate acestuia. De asemenea, seria "Basarabia Recunoscătoare" aduce în prim-plan legătura între moștenirea eminesciană și recunoștința comunității pentru valorile culturale perpetuate.

Cartofilia prezentă în expoziție surprinde aspecte esențiale ale vieții și operei lui Mihai Eminescu prin intermediul cărților poștale de colecție. Acestea includ portrete ale poetului, ilustrații inspirate din poeziile sale, imagini ale unor locuri emblematice legate de viața sa, precum și reprezentări ale busturilor poetului și ale monumentelor ridicate în memoria sa. Fiecare carte poștală devine o mărturie vizuală a impactului universal pe care creația sa l-a avut asupra culturii naționale și internaționale.

Filatelia expusă aduce în prim-plan colițe filatelice, timbre și blocuri filatelice care celebrează personalitatea și opera lui Eminescu. Acestea sunt ilustrate cu imagini ale arborelui genealogic al familiei sale și ale personalităților marcante din anturajul său. Emise în Republica Moldova, România și alte țări, aceste piese filatelice reflectă nu doar respectul pentru opera poetului, ci și perpetuarea memoriei sale printr-un mediu accesibil colecționarilor și iubitorilor de artă de pretutindeni.

Exponatele provin atât din colecțiile muzeului, cât și din donații oferite de colecționari renumiți precum Ioan Dogaru, Nicolae Curdov, Constantin Dumitrescu și alții. Această diversitate reflectă impactul profund al operei lui Eminescu asupra generațiilor succesive de creatori și admiratori. Cărțile poștale și colițele filatelice expuse contribuie la întregirea imaginii poetului, ilustrând momente cheie din viața sa și evocând universalitatea mesajului său poetic.

Publicul este invitat să descopere această colecție remarcabilă pe parcursul întregului an, în cadrul unui spațiu expozițional ce îmbină eleganța cu reflecția culturală. Vizitatorii vor avea ocazia să contemple imaginea poetului național, reflectată în creații artistice de o valoare inestimabilă, care evocă ecoul universal al operei sale nemuritoare. Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă așteaptă să explorați o latură mai puțin cunoscută a moștenirii lui Mihai Eminescu, o comoară culturală păstrată și celebrată pentru toate generațiile.