EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual


Expoziții

„Milenii de civilizație la Orheiul Vechi. 70 de ani de cercetări arheologice”

21 septembrie 2017 - 31 decembrie 2018

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a inaugurat la 21 septembrie expoziția „Milenii de civilizație la Orheiul Vechi. 70 de ani de cercetări arheologice". Evenimentul este organizat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului.

În anul 2017 se împlinesc 70 de ani de la începutul investigațiilor arheologice în microzona Orheiul Vechi. Vatră de istorie milenară, Inima și Sufletul Moldovei, Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi reprezintă un loc unic, în care s-au contopit de minune elemente de istorie și arheologie, de etnografie și arhitectura rurală tradițională, lăcașuri de cult rupestre și imagini de neuitat ale peisajului din această zonă. Începutul cercetărilor acestui sit a fost pus încă in anii postbelici 1947-1948, de către savantul Gh.D. Smirnov, iar ulterior aici au lucrat renumiți arheologi moldoveni, I. Niculiță, P. Bârnea, Gh. Postică, T. Reaboi, E. Abâzova, T. Arnăut, O. Munteanu, A. Zanoci etc. Pentru mulți arheologi din Republica Moldova, șantierele de la Orheiul Vechi au devenit permis de activitate profesională ulterioară.

Originalitatea expoziției dedicată Orheiului Vechi constă în faptul că majoritatea pieselor prezentate sunt expuse pentru prima dată, cu toate că acestea au fost cercetate și incluse deja în circuitul științific.

Expoziția reunește o serie de obiecte care au aparținut diferitelor civilizații ce s-au perindat acolo, fiind structurată în două compartimente: epoca antică de viețuire la Orheiul Vechi și perioada medievală.

Primul compartiment cuprinde vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul cetății getice de la Butuceni. Acestea reprezintă diverse obiecte ale culturii materiale a populației băștinașe, precum vase de lut, unelte, arme și obiecte de cult. Relațiile comerciale pe care aceștia le-au purtat cu negustorii greci, sunt exprimate prin multiplele fragmente de vase grecești, diverse recipiente pentru păstrarea produselor și vase uzuale. Cantitatea impunătoare a amforelor grecești din totalul fragmentelor ceramice (circa 20%), demonstrează importanța și semnificația acestei cetăți getice pentru lumea barbară din regiunea dată, iar descoperirea primului și unicului sanctuar - calendar getic, vine să confirme importanța acestui habitat, ca centru politic, social și economic al comunităților getice din regiune.

Cel de-al doilea compartiment este dedicat civilizației medievale de la Orheiul Vechi. Cercetările arheologice au confirmat caracterul urban al așezării în perioada Hoardei de Aur (sec. XIV) și numele lui - Şehr al-cedid // Orașul Nou. Colecția de materiale cuprinde vase ceramice de lux, un bol din porțelan chinezesc, vase de import de tip Kashin, specifice Hoardei de Aur, tuburi de apeduct, unelte și arme din os și metal. Sunt expuse cele două mari depozite găsite la Orheiul Vechi: unul e alcătuit din piese agricole, iar celălalt din obiecte de harnașament și gospodărești.

Descoperirile monetare sunt reprezentate de emisiunile locale, asociate cu monede provenite din diferite state, dar și pușculițe, greutăți, talgere pentru cântar.

Perioada moldovenească (sec. XV-XVI) este reprezentată de vase ceramice, unelte agricole și de uz casnic din metal, piatră, os și ceramică, dar și arme, cahle, cruciulițe și sfeșnice. Un loc aparte revine celor două tunuri de bronz, din sec. al XV-lea, piese de unicat pentru spațiul românesc.

Expoziția este completată cu o serie de imagini ce reflectă procesul cercetărilor arheologice, precum și cu fotografiile celor mai frumoase artefacte și peisaje ale Orheiului Vechi.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC