#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

"O cartografie a moșiilor de altădată"

(18 mai - 15 iulie 2011)

Expoziția este prilejuită împlinirii a 195 de ani de la crearea Comisiei pentru ridicarea topografică a Basarabiei, sub conducerea colonelului S.I. Kornilovici (1816) și acoperă cronologic perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XVIII-lea - prima jumătate a secolului al XX-lea.

Expoziția este una de colecție și de cercetare, piesele de bază ale expoziției sunt planurile de moșii din colecția MNAIM. Mesajul expozițional este structurat în patru secțiuni:

Formele de proprietate: marea și mica proprietate funciară;
Inginerii hotarnici: intermediarii relațiilor funciare;
Relațiile funciare: reformele agrare, vânzarea-cumpărarea, arendarea și moștenirea pământului;
Soarta moșiilor de altădată: colectivizare și deschiaburire.

Etapele de evoluție a formelor de proprietate funciară în perioada abordată este prezentată cronologic cu evidențierea etapelor principale ale acesteia și tematic în corespundere cu secțiunile enumerate mai sus. Pe lângă mesajul tematic prezentat prin hărțile de moșii sunt folosite și exponate auxiliare, care au menirea de a plasa într-un cadru istoric colecția de hărți expuse. Printre acestea menționăm: documente (titluri de proprietate, manifestul cu privire la pământurile bisericești și cel cu privire la eliberare țăranilor din șerbie din 19 februarie 1861, acte de vânzare-cumpărare, arendă și fiscal-funciare), cărți poștale, machete de moșii, cărți și reviste de epocă cu informații despre relațiile funciare, fotografii și lucruri personale ale inginerilor hotarnici. Astfel se realizează legătura dintre formele de proprietate și relațiile funciare, prin medierea inginerilor hotarnici.

Mesajul expozițional este încheiat prin secțiunea Soarta moșiilor de altădată: colectivizare și deschiaburire, care include piese ce se referă la sovietizarea relațiilor funciare, prin „împărțirea populară a pământului" și colectivizarea lui ulterioară (fotografii și documente).