#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

„O privire din cer: Teodor Macari - un giuvaer al picturii române”

In memoriam Teodor Macari. 60 de ani de la nașterea artistului

13 – 22 martie 2020

O reflecție lungă despre imensitatea cerurilor, frumusețea peisajelor și melancolia florilor. Un experiment asupra necuprinsului cerurilor în toate culorile și în toată splendoarea lor. Culoare, spațiu, lumină și întuneric. Sunt doar câteva dintre simbolurile pe care le veți găsi reflectate în lucrările pictorului acuarelist Teodor Macari.

Născut la 13 martie 1960 în localitatea Mîndreşti, raionul Telenesti, Republica Moldova, Teodor Macari și-a început studiile la liceul de arte „Igor Vieru" din Chişinău apoi a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice din Tallinn, Estonia. A fost doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România, iar din 1989 își începe cariera de profesor de pictură şi compoziţie la Facultatea de Arte Plastice şi Design a UPS „Ion Creangă" din Chişinău. În 2005 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Chișinău și titular al al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

A realizat expoziţii personale şi de grup, a participat la tabere de creaţie din Tallinn, Câmpina, Bucureşti, Ploieşti, Buşteni precum și la Centrul Expoziţional „Brâncuşi" din Chişinău. Lucrările lui se află în colecţiile Muzeului de Artă din Ploieşti, România, Muzeul național de Arte al Moldovei dar și în colecții particulare din RM, România, Germania, SUA, Macedonia, Lituania, Polonia, Franţa, Elveţia, Australia şi alte țări.

In lucrările sale, 19 dintre care sunt prezentate în cadrul expoziției, acuarelistul a acordat o mare atenţie cerului spunând că pictându-l, se simte mai aproape. „Aşa îmi construiesc o cale la ceruri. Cerurile mele nu sunt reale, sunt cele ale închipuirii mele".

La 4.11.2018, inima lui Teodor Macari a trecut să bată în cerurile pe care le-a iubit atât de mult și a ştiut să le zugrăvească atât de frumos în inimile noastre.

Curatorul expoziției: Liuba Prîngache, pictor, MNIM