#Exponatul Lunii

Porțelanul german este foarte apreciat în rândul iubitorilor de antichități, datorită calității înalte a materialului folosit, originalității și elaborării minuțioase a designului decorativ.
În patrimoniul muzeului se păstrează cinci exemplare ale uneia dintre cele mai vechi manufacturi de porțelan din regiunea Turingia, Germania - așa-numitul grup statuar „Muzicanții", realizat la manufactura din Volkstedt. Acestea au intrat în patrimoniul muzeului în anul 1991, prin achiziție de la o locuitoare a orașului Chișinău. Piese de o valoare istorică și artistică incontestabilă, ele poartă amprentele stilului rococo.
Manufactura din Volkstedt are o tradiție îndelungată în producția de figurine, inclusiv a celor care înfățișează muzicieni. În anul 1760, Georg Heinrich Macheleid, inventator al pastei tari de porțelan din Turingia, a deschis mai întâi, în Zitzendorf, o manufactură de producție, care în 1762 a fost transferată în Volkstedt. Macheleid a condus manufactura până în anul 1764. Ulterior, fabrica și-a schimbat de nenumărate ori proprietarii și arendatorii. Sub conducerea lui Christian Nonne, fabrica a cunoscut o perioadă de înflorire între anii 1767-1797, fapt reflectat și în dezvoltarea artistică a produselor sale. Manufactura din Volkstedt a început să creeze figurine care aveau să devină, mai târziu, cunoscute în întreaga lume.
În această perioadă au fost realizate și statuetele din porțelan, numite „Muzicanții", din colecția muzeului. Ele reprezintă cinci „putti”: patru cântă la diferite instrumente muzicale (flaut, mandolină, corn și fluier), iar al cincilea dirijează. Figurinele sunt realizate manual, de la modelare până la pictare. Fiecare figurină este delicat pictată, cu accente pastelate și detalii aurite, surprinzând mișcarea jucăușă și măiestria fină a muzicianului. Suportul pe care stau este realizat din porțelan colorat în masă, într-o nuanță de gri-verzui - o tehnică de colorare destul de rară. Contrastul dintre verde, alb și detaliile aurite conferă pieselor un aspect neobișnuit de delicat. Aceste detalii ornamentale sunt caracteristice stilului rococo, răspândit în acea perioadă în Europa, stil apărut în Franța și asociat cu domnia regelui Ludovic al XV-lea.

Marca aplicată pe figurine reprezintă două furci încrucișate, foarte clare și nestilizate, de culoare albastră, sub email, cu vopseaua ușor răvășită - detaliu care permite estimarea perioadei de producție a acestor articole. Deoarece, adeseori, cele două furci încrucișate se asemănau cu cele două spade ale mărcii Meissen, manufactura din Volkstedt a fost nevoită să-și modifice marca începând cu anul 1787. Marca inițială reprezenta o furcă, apoi, pentru o scurtă perioadă, s-a revenit la două furci, ca din anul 1800 să se adopte semnul grafic al denumirii orașului Rudolstadt - litera „R". Prin urmare, perioada scurtă în care s-a revenit la cele două furci, în care au fost produse și statuetele din muzeu, ar fi, după părerea noastră, cuprinsă între anii 1787-1800.
Statuetele au o înălțime cuprinsă între 10 și 18 cm și se află într-o stare de conservare relativ bună.
Piesele de porțelan produse în Germania la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prezentate vizitatorilor, sunt de o mare raritate. Ele reprezintă adevărate opere de artă ale meșterilor germani și sunt considerate, totodată, importante mărturii istorice ale dezvoltării industriei de porțelanuri din Germania.

Tur Virtual

Expoziții

„O privire din cer: Teodor Macari - un giuvaer al picturii române”

In memoriam Teodor Macari. 60 de ani de la nașterea artistului

13 – 22 martie 2020

O reflecție lungă despre imensitatea cerurilor, frumusețea peisajelor și melancolia florilor. Un experiment asupra necuprinsului cerurilor în toate culorile și în toată splendoarea lor. Culoare, spațiu, lumină și întuneric. Sunt doar câteva dintre simbolurile pe care le veți găsi reflectate în lucrările pictorului acuarelist Teodor Macari.

Născut la 13 martie 1960 în localitatea Mîndreşti, raionul Telenesti, Republica Moldova, Teodor Macari și-a început studiile la liceul de arte „Igor Vieru" din Chişinău apoi a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice din Tallinn, Estonia. A fost doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România, iar din 1989 își începe cariera de profesor de pictură şi compoziţie la Facultatea de Arte Plastice şi Design a UPS „Ion Creangă" din Chişinău. În 2005 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Chișinău și titular al al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

A realizat expoziţii personale şi de grup, a participat la tabere de creaţie din Tallinn, Câmpina, Bucureşti, Ploieşti, Buşteni precum și la Centrul Expoziţional „Brâncuşi" din Chişinău. Lucrările lui se află în colecţiile Muzeului de Artă din Ploieşti, România, Muzeul național de Arte al Moldovei dar și în colecții particulare din RM, România, Germania, SUA, Macedonia, Lituania, Polonia, Franţa, Elveţia, Australia şi alte țări.

In lucrările sale, 19 dintre care sunt prezentate în cadrul expoziției, acuarelistul a acordat o mare atenţie cerului spunând că pictându-l, se simte mai aproape. „Aşa îmi construiesc o cale la ceruri. Cerurile mele nu sunt reale, sunt cele ale închipuirii mele".

La 4.11.2018, inima lui Teodor Macari a trecut să bată în cerurile pe care le-a iubit atât de mult și a ştiut să le zugrăvească atât de frumos în inimile noastre.

Curatorul expoziției: Liuba Prîngache, pictor, MNIM