#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

„Personalităţi ale Culturii Naţionale: Ciprian Porumbescu, Lucian Blaga, Alexei Mateevici”

15 ianuarie - 2 martie 2021

Expoziţia „Personalităţi ale Culturii Naţionale: Ciprian Porumbescu, Lucian Blaga, Alexei Mateevici" este realizată cu prilejul Zilei Naţionale a Culturii la iniţiativa Muzeului Naţional al Bucovinei (Suceava), în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu" (Chişinău) şi Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia) în cadrul unui proiect aprobat şi finanţat de Consiliul Judeţean Suceava.

Proiectul prevede organizarea unui eveniment triplex, transmis în direct de TVR, realizat între Chişinău, Suceava şi Alba Iulia, care cuprinde deschiderea simultană în cele trei locaţii a expoziţiei menţionate. Expoziţia reuneşte documente şi imagini fotografice din patrimoniul a patru muzee din România şi Republica Moldova şi a fost concepută ca un omagiu adus celor trei personalităţi notorii ale culturii naţionale.

Compartimentul dedicat preotului-poet Alexei Mateevici a fost realizat prin contribuţia decisivă a Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu", instituţia care deţine cea mai valoroasă colecţie de documente şi materiale despre viaţa şi activitatea celui mai înzestrat poet al Basarabiei de la începutul secolului XX, simbol al renaşterii naţionale, poet care a creat poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române şi despre care George Călinescu scria că a dat „o nouă definiţie poetică limbii române".