#Exponatul Lunii

Muzeul Național de Istorie a Moldovei colecţionează, conservă, cercetează și expune, în scopul cunoașterii și educării, mărturii materiale legate de istoria Basarabiei. Colecțiile muzeale se îmbogățesc permanent prin achiziții, donații și cercetări arheologice.

În prima jumătate a anului 2018, patrimoniul muzeal s-a completat cu noi bunuri materiale, legate de istoria nobilimii din Basarabia. În urma investigațiilor pe teren, întreprinse în satul Brânzeni, raionul Edineț, au fost procurate cinci piese de mobilier, care au aparținut lui Vasile Stroescu: un dulap, o canapea, o comodă, un scaun și o oglindă de perete. Piesele au fost achiziționate de la Elizaveta Gureu, nepoata lui Gheorghe Tincu, care a lucrat în calitate de administrator al moșiei Brânzeni, proprietate a familiei Stroescu.

Recent restaurat, scaunul expus în această vitrină datează cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Este confecționat într-un atelier rusesc, din lemn de stejar, având o importanță memorială inestimabilă. Valoarea lui se explică prin faptul că în partea superioară a spătarului se regăsește o monogramă: „СВ" - cu litere chirilice sunt gravate inițialele numelui și prenumelui lui Vasile Stroescu.

Anul acesta se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui filantrop și patriot basarabean, supranumit Mecena al României, Vasile Stroescu - unul dintre puținii boieri care și-au pus întreaga viață și avere în slujba Neamului Românesc.

Vasile Stroescu provine dintr-o familie veche de boieri moldoveni. S-a născut la 11 noiembrie 1845, în satul Trinca, judeţul Hotin (în prezent, raionul Edineţ), în familia lui Vasile Ion Stroescu (1795-1875) şi a Porfirei Manoil Guţu (1808-1856).

A fost una dintre cele mai remarcabile personalităţi româneşti din Basarabia, afirmându-se, prin patriotismul său, ca vizionar politic, ca promotor al reîntregirii neamului şi, mai ales, ca unul din cei mai generoși filantropi români, care a promovat tot ce-a fost mai frumos și mai sfânt în cultura neamului românesc.

Viața și activitatea lui neobosită demonstrează complexitatea personalității celui pe care istoricul Nicolae Iorga l-a numit „marele român de bine și generosul binefăcător". Marele mecenat Vasile Stroescu a fost și rămâne un model de slujire neamului românesc, meritând pe deplin să-i cinstim memoria și faptele.

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Expoziții

„Printre afişe şi instrumente muzicale”

27 iunie 2019 - 23 noiembrie 2020

Expoziţia Printre afişe şi instrumente muzicale este rezultatul cercetării şi valorificării colecţiei de afişe (circa o mie de unităţi) şi instrumente muzicale din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Prin intermediul celor aproximativ 80 de afişe şi 50 instrumente muzicale, selectate cronologic, tipologic şi diversitate, instituţia muzeală îşi îndeplineşte destinaţia firească, cea de a păstra în timp şi a pune în valoare patrimoniul cultural naţional din care fac parte afişul şi instrumentele muzicale. Constituită pe parcursul mai multor decenii ale sec. XX, din donaţii şi achiziţii, colecţia de afişe reprezintă o scurtă cronică a evenimentelor muzicale din Moldova de la est de Prut în perioada anilor 1900-2010. Este o expoziţie de pionierat, or colecţia de afişe muzicale este expusă pentru prima dată şi are drept scop familiarizarea publicului cu evoluţia afişului muzical ca suport publicitar cu valoare documentară şi artistică, dar şi ca operă de artă. Diversitatea colecţiei de instrumente muzicale, unele cu valoare memorială deosebită, ne permit să urmărim şi să completăm biografia de creaţie al interpreţilor, dar şi existenţa în timp a unei piese muzicale.

Evoluţia afişului muzical atât cronologic cât şi după modul de executare, formă şi conţinut a fost structurată în patru categorii: afişul muzical din perioada ţaristă (1812-1918), interbelică (1918-1944), sovietică (1944-1991) şi afişul muzical din perioada independenţei Republicii Moldova. Cel mai vechi afiş-program muzical din patrimoniul MNIM datează cu sfârşitul sec. al XIX-lea, acesta anunţând concertul baritonului V. Anenkov în incinta Clubului Nobilimii din Chişinău la 6 februarie 1900. Afişul muzical din perioada interbelică, modest ca şi număr, este valoros prin informaţia generoasă, unde putem identifica evenimente muzicale, interpreţi valoroşi, dar şi localuri unde se prezentau spectacolele muzicale. Afişul muzical din perioada sovietică se deosebea de cele anterioare prin dimensiuni, colorit, dar şi prin text, or acestea aveau şi un rol ideologic. La începutul anilor "90 ai sec. XX afişul muzical este divers din punct de vedere al formei, cromaticii, bogat în imagini (în special al celor care concertează), dar modest ca şi text informativ.

Cea mai valoroasă categorie de afişe muzicale sunt cele de muzică clasică (simfonică, corală, instrumentală, vocală), reprezentată de cele mai renumite orchestre ale timpului: Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat, Orchestra Naţională Simfonică a Companiei „Teleradio Moldova", Orchestra Naţională de Cameră, Capela corală Academică „Doina" etc. Un mesaj aparte au afişele renumitelor orchestre de muzică populară, care au contribuit la păstrarea şi promovarea melosului popular: „Mugurel", „Fluieraş", „Folclor", „Lăutarii", ansamblul etnofolcloric „Tălăncuţa" etc. Colecţia cuprinde afişe ale colectivelor şi interpreţilor de muzică uşoară „Noroc", „Orizont", „Plai", „Legenda", „Colinda" ş.a., dar şi afişe a diverse festivaluri, concursuri, turnee. Atmosfera muzicală este întregită de o frumoasă colecţie de instrumente muzicale, unele din ele cu valoare memorială: vioara renumitului lăutar basarabean Gheorghe Heraru (1853-1920) şi vioara maestrului Serghei Lunchevici (1934-1995). Eleganţa actelor muzicale este transmisă de piesele de vestimentaţie ce au aparţinut unor personalităţi care au scris o pagină aleasă în istoria culturii muzicale din Republica Moldova.