#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Război digital și pace informațională”

9 decembrie – 29 decembrie 2025

Expoziția „Război digital și pace informațională", organizată de Ziarul de Gardă, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie, își propune o analiză critică și documentată a dimensiunilor contemporane ale integrității publice. Pornind de la teza că integritatea este antonim al corupției, proiectul abordează condițiile statale, instituționale și mediatice în care se încearcă restaurarea încrederii publice atunci când mecanismele de sancţionare întârzie, iar justiția face pași timizi în direcția responsabilizării.

Expoziția leagă această problemă de provocările securității teritoriale și de vulnerabilitățile spațiului informațional: câtă suveranitate rămâne unei democrații atunci când integritatea teritorială este contestată?

Proiectul curatoriat reunește lucrări, instalații multimedia și piese documentare care traduc în registru artistic și analitic tensiunile dintre drept, memorie și comunicare publică. „Solul reintegrării teritoriale", „Cupa răbdării și nodul din gât", „Armata digitală și antidotul", „Cum găsim calea spre strada Păcii?" sunt câteva dintre exponatele unice care pot fi văzute doar în cadrul acestei expoziții.

Abordarea ansamblului expozițional combină rigori documentare cu practici estetice contemporane: arhive, materiale jurnalistice, instalații interactive care sunt dispuse astfel încât vizitatorul să parcurgă o arhitectură a îndoielii, dar şi a posibilelor remedii. Astfel, ideea colecției expuse nu se limitează doar la prezentarea simptomelor, ci oferă instrumente pentru reflecție, atât educaționale, tehnologice cât și civice, create cu scopul de a deschide discuții documentate și de a mobiliza implicarea civică.

Vernisajul expoziției va avea loc marți, 9 decembrie 2025, ora 15:00, în holul de la etajul I al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989 121 A.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 9-29 decembrie 2025, în holul de la etajul I al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989 121 A.